Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
A mânca în oraș nu înseamnă doar să alegi cu grijă ce comanzi. Există anumite comportamente — adesea adoptate fără să ne dăm seama — care îi irită pe chelneri, încetinesc serviciul și îi fac pe ceilalți să se simtă incomod, relatează Corriere della Sera într-un ”ghid” al bunelor practici dintr-un restaurant.
Mâncatul în oraș a devenit un ritual aproape zilnic, dar și un mic câmp minat de convenții nescrise, descriu situația jurnaliștii italieni.
Nu avem nevoie de coduri de etichetă din secolul al XIX-lea sau de formalități specifice restaurantelor cu stele Michelin: este suficientă puțină atenție pentru a evita acele comportamente care pun în dificultate personalul de sală, încetinesc serviciul sau creează disconfort celorlalți clienți.
Pentru că nu este vorba de a „face o impresie bună”, ci de a respecta munca celor de cealaltă parte și de a contribui la o experiență mai plăcută pentru toți.
De la întârzierile neanunțate la telefonul lăsat pe masă cu volumul la maxim, iată cele mai frecvente (și jenante) greșeli pe care continuăm să le facem la restaurant.
A intra în sală și a ocupa singur o masă poate părea un gest inofensiv, dar creează adesea probleme de organizare.
Locurile, de fapt, nu sunt alocate la întâmplare: există rezervări, ture, mese rezervate sau echilibre de servire pe care clientul nu le vede. Așteptarea câteva secunde la intrare permite personalului să gestioneze mai bine sala și evită situații neplăcute, cum ar fi necesitatea de a schimba masa după ce v-ați așezat deja.
Din păcate, este o situație clasică: oaspeții se mută lângă fereastră sau într-un colț „mai liniștit” fără să anunțe pe nimeni.
Însă fiecare masă este amplasată după o logică precisă, mai ales în localurile foarte aglomerate. Mutarea pe cont propriu poate da peste cap rezervările ulterioare, traseele de servire sau distribuția chelnerilor.
De cele mai multe ori, este posibil să ceri permisiunea. A face acest lucru fără să anunți, însă, este perceput ca o lipsă de respect.
Este unul dintre comportamentele cele mai detestate de proprietarii de restaurante. O masă rezervată și lăsată goală înseamnă pierderi financiare, organizare compromisă și clienți respinși pe nedrept.
Chiar și un simplu telefon poate face diferența: anunțarea unei întârzieri permite bucătăriei și personalului de sală să se reorganizeze. A dispărea fără să spui nimic, în schimb, rămâne una dintre cele mai frecvente nereguli.
„Hei!”, „Atenție!”, ”Chelner!” sau gestul cu degetele: gesturi încă foarte răspândite, dar percepute ca fiind extrem de nepoliticoase.
Într-o sală, personalul se ocupă simultan de mai multe mese și, de multe ori, a observat deja că aveți nevoie de ceva. O privire, un semn discret sau pur și simplu așteptarea câteva secunde este suficientă. Restaurantul nu este o competiție pentru a vedea cine este servit primul.
Videoclipuri cu volumul dat la maxim, apeluri în difuzor, reel-uri redate în timpul cinei: telefonul mobil a devenit unul dintre principalii dușmani ai atmosferei conviviale.
Nu este doar o chestiune de bun-simț, ci și de respect față de cei care mănâncă alături. Și, adesea, și față de cei care servesc: a comanda în timp ce se continuă o convorbire telefonică obligă personalul să aștepte sau să repete de mai multe ori întrebările.
Mulți fac asta cu bună credință, crezând că astfel vor grăbi servirea. De fapt, de multe ori se riscă să se obțină efectul opus: brațe încrucișate, farfurii înclinate, pahare lovite. Chelnerii urmează mișcări precise pentru siguranță și echilibru. E mai bine să îi lăsați pe ei să ia sau să servească farfuriile, evitând improvizațiile.
Mai ales în weekenduri sau în localurile cu mai multe ture, faptul de a rămâne mult timp la masă după ce ați servit cafeaua și ați plătit nota poate crea dificultăți restaurantului și așteptări inutile pentru alți clienți. Nimeni nu vă cere să mâncați în grabă, dar a fi atent la semnalele din sală — mese ocupate, oameni care așteaptă, personalul care strânge mesele — este o formă de respect față de munca celorlalți.
Se întâmplă mereu: chelnerul aduce un fel de mâncare, toarnă vin, oferă informații despre meniu, iar din partea clientului nu primește nici măcar o privire. Nici măcar un „mulțumesc”.
Este probabil cea mai frecventă greșeală, dar și cea mai subestimată. Personalul de sală nu este invizibil: recunoașterea muncii lor printr-un minim de politețe schimbă complet atmosfera experienței.
Pantofi aruncați pe canapea, copii lăsați să alerge printre mese, genți împrăștiate peste tot, șervețele mototolite pe podea. Granița dintre nesimțire și neglijență este subțire. E în regulă să te simți la tine acasă; să uiți însă că te afli într-un spațiu comun, nu.
Modificarea completă a unui fel de mâncare atunci când acesta este deja în curs de preparare, solicitarea de ingrediente suplimentare după ce servirea a început sau cererea de modificări complexe în plină oră de vârf creează dificultăți atât pentru bucătărie, cât și pentru sala de mese.
Cerințele alimentare trebuie respectate întotdeauna, dar comunicarea lor din timp ajută restaurantul să funcționeze mai bine — și, adesea, să ofere un serviciu mai bun.