Zboruri suspendate timp de două ore pe aeroportul din Berlin după o alertă referitoare la drone

Zborurile au fost suspendate timp de aproape două ore, vineri seara, pe aeroportul Berlin-Brandenburg din cauza prezenţei dronelor, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al aeroportului din capitala Germaniei, transmite News.ro.

Decolările şi aterizările au fost întrerupte între ora locală 20:08 şi 21:58, iar „o mulţime de zboruri” au fost redirecţionate către alte oraşe germane, a precizat purtătorul de cuvânt.

Poliţia locală a confirmat că a fost informată despre prezenţa unei drone şi a indicat că a trimis la faţa locului un elicopter şi o maşină de patrulare. Aceasta din urmă a putut vedea aparatul, dar nu a reuşit să identifice operatorul său.

Liderii germani au avertizat în repetate rânduri cu privire la ameninţarea crescândă reprezentată de drone, după o serie de incursiuni ale unor aparate neidentificate în aeroporturi şi situri militare sensibile în acest an.

Germania, unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei, a acuzat Moscova pentru creşterea activităţii dronelor.

În ultimele luni, au fost semnalate multiple observaţii de drone deasupra bazelor militare, a siturilor industriale şi a altor elemente de infrastructură critică din Germania.

La începutul lunii octombrie, dronele observate deasupra oraşului München, din sud, au provocat de două ori închiderea aeroportului oraşului.

Drone au fost observate şi deasupra aeroporturilor şi a siturilor militare din Danemarca şi Norvegia, suspiciunile îndreptându-se asupra Moscovei, care neagă orice implicare.

„Nu suntem încă siguri, dar o parte esenţială a acestor acţiuni este probabil orchestrată de Rusia”, a declarat la începutul lunii octombrie cancelarul Friedrich Merz la canalul public ARD, referindu-se la incidentele de la München şi de la aeroportul din Copenhaga de la sfârşitul lunii septembrie. Denunţând „încercările de spionaj şi destabilizare”, el a precizat că Germania supraveghează cu atenţie „flota fantomă rusă” staţionată în Marea Baltică, suspectată de implicare în aceste incursiuni.

Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a îndemnat la „găsirea de noi răspunsuri la această ameninţare hibridă”, în special prin consolidarea capacităţilor de detectare, evaluare şi, eventual, distrugere a aparatelor fără pilot.

Guvernul german a început în octombrie o revizuire a legilor care reglementează securitatea aeriană a ţării. Obiectivul este de a permite armatei germane, şi nu doar poliţiei, să doboare dronele.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană doreşte să instituie un „zid anti-drone”, care ar fi pe deplin operaţional până în 2027, dar acest proiect este întâmpinat cu scepticism de unele ţări membre.

Răspunsul NATO la intrarea a aproximativ douăzeci de drone ruseşti în spaţiul aerian al Poloniei a evidenţiat lacunele din arsenalul european. Pentru a doborî trei dintre aceste drone, NATO a trebuit să recurgă la rachete costisitoare.