WWF România și alte 17 organizații de mediu solicită Guvernului un OUG prin care să corecteze prevederile Codului Silvic: Modificările recente păstrează același sistem care tolereză ”furtul cu acte în regulă”

WWF România, susținut de alte 17 organizaţii de mediu și asociații din sectorul forestier, a trimis ieri Guvernului României o scrisoare prin care îi solicită să emită o Ordonanță de Urgență care să corecteze prevederile Codului Silvic și să pornească o reformă reală a întregului sector, se arată într-un comunicat al organizației.

„Este absolut necesară instituirea unei noi direcții strategice în ceea ce privește combaterea exploatărilor ilegale. Propunerile pe care le susținem nu reprezintă niște simple amendamente, ci adoptarea lor ar genera o reformă reală a sectorului forestier, începând cu modul în care valorificăm lemnul și ne păzim pădurile”, afirmă Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri.

Potrivit comunicatului WWF, modificările recente aduse Codului Silvic păstrează, în esență, același sistem care tolerează și protejează „furtul cu acte în regulă”. Practicile astfel legiferate reprezintă un nou faliment al reformei sectorului forestier și nu eficientizează sistemul de combatere a exploatărilor ilegale:

• Marcarea arborilor și estimarea cantitativă /calitativă a produselor lemnoase înainte de a fi recoltate rămân în continuare principalele repere ale sistemului de control. Este astfel legiferată o zonă „gri”, care s-a dovedit a fi imposibil de controlat. Este practic refuzată orientarea către un control eficient a primei introduceri pe piață a lemnului – verificarea transporturilor ce pleacă de la locul de recoltare.
• Este instituit un prag aberant de 10 m3 pentru a sancționa ca infracțiune silvică transportul materialelor lemnoase care nu este însoţit de documente specifice de transport din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent mod de operare referitor la recoltarea ilegală a lemnului este în prezent fraudarea documentelor specifice în ceea ce priveşte volumele de lemn transportate. Iată de ce acest risc specific trebuie adresat prioritar prin instituirea unui sistem de sancţiuni proporţionale şi disuasive.
• Este incriminată ca infracţiune silvică orice tăiere fără drept, dar nu este stabilit un prag rezonabil și nu este definită fără echivoc „tăierea fără drept”. Lipsite de claritate, aceste prevederi vor fi inaplicabile sau riscă să genereze abuzuri care vor îngreuna activitatea instanțelor de judecată.
• Întocmirea amenajamentelor silvice pentru pădurile sub 100 ha devine practic voluntară şi se renunţă la susţinerea asigurării pazei pădurilor aflate în proprietate privată pentru suprafeţele sub 30 ha pentru care nu este clară forma de proprietate, riscând redeschiderea principalei surse a tăierilor ilegale în România.
• Responsabilitatea valorificării superioare a lemnului din pădurile aflate în proprietate publică este transferată sub forma unei „dorințe” proiectate pentru viitor într-un mod necredibil. Dezvoltarea infrastructurii forestiere (aspect esențial pentru obținerea acestui deziderat) nu este susținută legal și nici nu sunt precizate responsabilități clare pentru proprietarii și administratorii de păduri.

Printre soluțiile care trebuie neapărat introduse în Codul Silvic se numără:

• Legiferarea ca recoltare ilegală a fraudării declaraţiei cantităţilor de lemn transportate şi sancţionarea acesteia ca infracţiune silvică.
• Definirea clară a tăierii fără drept şi instituirea unui prag rezonabil referitor la valoarea prejudiciului produs.
• Asigurarea integrală, de la bugetul de stat, a costurilor necesare preluării în pază de către ocoalele silvice nominalizate a suprafeţelor private de pădure de maximum 30 ha, inclusiv în situaţiile în care nu este clarificată forma de proprietate.
• Asigurarea integrală, de la bugetul de stat, a costurilor necesare întocmirii amenajamentelor silvice la nivel de bazinet pentru toate pădurile de pe proprietăţile cu suprafeţe mai mici de 100 ha, prin includerea lor în unităţi de producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi UAT.

”Guvernul României a comunicat că intenționează să soluționeze procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva țării noastre prin modernizarea SUMAL și prin introducerea de sancțiuni mai stricte și disuasive. Însă modificările aduse Codului Silvic zădărnicesc eforturile de pază a pădurilor și anulează eficiența SUMAL, care se transformă mai degrabă într-un sistem de urmărire a documentelor şi a mijloacelor de transport.

Prin urmare, solicităm Guvernului corectarea Codului Silvic în regim de urgență prin asumarea acestor opţiuni strategice care să ţină cont de contextul și de oportunitățile oferite de Comisia Europeană”, se mai arată în comunicatul WWF.

Foto: WWF România / Mihai Constantineanu