G4Media.ro

WWF: Protejăm Pădurile Multiseculare sau doar acoperim anumite interese?

Sursa: WWF

WWF: Protejăm Pădurile Multiseculare sau doar acoperim anumite interese?

Suntem într-un moment crucial pentru reforma Codului Silvic și de aceea este esențial să aducem dovezi științifice care să susțină discuțiile politice ce vor avea consecințe de amploare asupra patrimoniului natural al țării. WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) este mândru că a lucrat timp de 20 de ani pentru conservarea pădurilor noastre și că folosește știința pentru a se asigura că practicile de management nu dăunează naturii, încurajând în același timp dezvoltarea economică a comunităților locale.

Este esențial să găsim împreună soluții care sunt în interesul naturii, astfel încât generațiile viitoare să poată beneficia în continuare de bogăția naturală a României.
Marea miză a reformei silvice din România, transmite World Wide Fund.

Pe măsură ce aprovizionarea cu lemn din țările învecinate din afara Uniunii Europene devine o provocare, industria primară de prelucrare a lemnului are nevoie de din ce în ce mai mult lemn pe care să îl toace în fabricile ei gigantice lor și pune presiune asupra resurselor noastre interne.

Cele mai sănătoase, pline de biodiversitate și mai rezistente păduri din Europa sunt în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Existența acestui patrimoniu natural în regiune nu este nici coincidență, nici rezultatul lipsei capacității de extragere a lemnului.

Se datorează cerințelor naționale ridicate pentru managementul pădurilor pe care România și alte țări din regiune le-au menținut de-a lungul anilor. Cum aceste cerințe sunt mai stricte decât în ​​majoritatea statelor membre UE, cea mai simplă modalitate de a crește cantitatea lemnului recoltat este reducerea acestor standarde și armonizarea lor cu cerințele legale ale țărilor în care exploatarea forestieră este „mai flexibilă”.

Această intenție se reflectă clar în actualul proiect al Codului Silvic. În forma actuală, reforma propusă nu necesită planificare și nu stabilește nici limite pentru tăierile anuale permise și, în esență, dă undă verde „exploatării forestiere ad-hoc” necontrolate. Această schimbare masivă a practicilor de management al pădurilor pare să răspundă mai degrabă nevoilor pieței lemnului – dominată de industria de prelucrare primară – decât criteriilor de durabilitate și conservare.

Acest tip de industrie preferă buștenii obținuți din arbori mai tineri, iar cele 2,5 milioane de hectare de păduri care, conform EU Forest Observatory, nu sunt înscrise în fondul forestier, ar putea contribui și ele cu lemn pentru a satisface această cerere. Luând în calcul toate aceste aspecte, sunt pădurile multiseculare cu adevărat cele mai amenințate?

Pădurile Multiseculare: realitate și mituri

Pădurile virgine și cvasivirgine sunt păduri multiseculare. Structura acestor păduri este rezultatul unor procese naturale deoarece exploatarea forestieră nu a avut o influență semnificativă asupra dinamicii ecosistemelor lor. Protejarea acestui patrimoniu natural este de o importanță extremă pentru România.

În 2011, WWF a inițiat campania pentru recunoașterea statutului de „protecție strictă”. De atunci, munca noastră a contribuit în mod semnificativ la identificarea și cartografierea pădurilor multiseculare, la consolidarea prevederilor legale și a procedurilor de lucru pentru sporirea protecției acestora, precum și la consolidarea capacității părților interesate de a urma procedurile legale care le asigură protecția.

Din păcate, ambiguitățile din conceptele și definițiile a ceea ce reprezintă o pădure multiseculară continuă să existe, inducând în eroare dezbaterile și opiniile publice. Când se gândesc la o pădure multiseculară, mulți și-ar putea imagina doar arbori maiestuoși, grămezi de lemn mort acoperite cu mușchi, crengi cu carii și cu ciuperci și faună sălbatică rară. Este important însă să recunoaștem că acesta este doar un arhetip.

Într-adevăr, acestea sunt caracteristici specifice pădurilor multiseculare. Dar, de fapt, toate aceste elemente pot fi găsite și în alte păduri bine gestionate, unde a fost aplicat un management apropiat de natură care a vizat îmbunătățirea valorilor de conservare și a rezistenței la schimbările climatice.

Deoarece managementul forestier aproape de natură este destul de comun în România, pădurile gestionate tind să atingă o structură similară cu a celor multiseculare. Prin urmare, ar trebui aplicate alte criterii și indicatori pentru a diferenția aceste două tipuri de păduri decât vârsta simplă a arborilor.

Cine profită de stabilirea unui criteriu de vârstă pentru recoltarea lemnului?

Din punct de vedere economic, recoltarea lemnului doar după ce pădurea are vârste de peste 100, chiar 150 ani, duce la obținere unui lemn de calitate superioară, care este folosit pentru realizarea unor produse superioare din lemn, precum instrumente muzicale, grinzi groase pentru clădiri, butoaie de vin, mobilă sculptată și/sau forme îndoite, etc.

Aceste industrii de prelucrare superioară pot folosi doar lemn provenit de la arbori conduși la vârste înaintate și procesează cantități mici de lemn, generează dezvoltare economică, creează locuri de muncă și venituri în comunitățile locale sporind, în același timp, veniturile pe care statul le încasează din taxe.

Prin stabilirea unui criteriu de vârstă care interzice tăierea arborilor mai bătrâni de 100 sau 120 de ani, recoltarea lemnului va fi redirecționată către arbori mai tineri pentru a acoperi cererea pieței. Acest lucru va genera efecte secundare negative semnificative.

Pădurile de peste 100 de ani, care în mare parte nu pot fi numite păduri multiseculare, reprezintă în prezent 15% din totalul suprafețelor forestiere.

Dacă sunt permise tăierile în funcție de vârstă, pădurile productive vor fi gestionate cu perioade de rotație mai scurte, pentru a se putea exploata arborete mai tinere, asigurându-se astfel o creștere mai mare a cantității de lemn disponibil pentru exploatare.

În câteva decenii, România va rămâne doar cu pădurile tinere deoarece presiunea crescută nu va mai lăsa niciodată aceste păduri să ajungă la o structură naturală, cu păduri cu vârste de 120-180 ani, cu toate dezavantajele climatice și de biodiversitate pe care aceasta le presupune.

Mai mult, lemnul generat de arborii tineri nu este bun pentru a crea produse de înaltă calitate. Acest lucru va afecta inevitabil companiile care fac produse din lemn cu valoare adăugată mare, cu cicluri de viață lungi (principiul utilizării în cascadă). În schimb, acești arbori tineri și mai subțiri sunt perfecți pentru mașinile de tăiat din fabricile uriașe de prelucrare primară, care nu au neapărat nevoie de o calitate superioară a lemnului.

Întrucât noul Cod Silvic este pe cale să stabilească cadrul legal care va determina viitorul pădurilor românești, trebuie luate în considerare cu seriozitate riscurile pe termen lung pe care aceste decizii le vor avea asupra mediului și economiei.

WWF lucrează alături de Guvernul României și de toate părțile interesate pentru a se asigura că practicile forestiere care au permis țării să-și păstreze acest patrimoniu natural neprețuit vor fi menținute.

Dezbaterile inutile asupra vârstei arborilor din pădurile multiseculare nu fac decât să deturneze atenția publicului de la principalele probleme, dând o mână de ajutor acelor industrii care doresc să transforme patrimoniul nostru natural unic în cherestea ieftină, PAL sau biomasă pentru producerea energiei.

Sursa: WWF

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...