Wikipedia împlinește 20 de ani: Un ”dinozaur” din epoca internetului non-profit a devenit cea mai mare enciclopedie a lumii, cu peste 55 de milioane de articole publicate în 309 limbi

Wikipedia, celebra enciclopedie online gratuită, considerată unul dintre ultimii „dinozauri” din epoca internetului liber şi participativ, împlineşte vineri 20 de ani de la lansare, informează AFP, citată de Agerpres.

Wikipedia este „un mic miracol” în era triumfului repurtat de GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple şi Microsoft) şi a internetului pro-profit, afirmă istoricul Remi Mathis, fostul preşedinte al asociaţiei Wikimedia France.

Lansată pe 15 ianuarie 2001 de americanul Jimmy Wales în scopuri non-profit, Wikipedia are ambiţia de a reuni pe aceeaşi platformă online cunoştinţele acumulate la nivel planetar graţie unor milioane de contributori benevoli.

Succesul ei a fost unul imediat. Prima versiune a fost un site creat în limba engleză, au urmat ediţiile Wikipedia în germană şi suedeză, apărute în martie 2001, apoi, la scurt timp după aceea, au fost lansate versiuni în alte 10 limbi – inclusiv în franceză, italiană, chineză, rusă şi catalană.

Pentru viitor, Jimmy Wales speră că Wikipedia va avea succes şi în ţările în curs de dezvoltare. „Este cu adevărat important ca următorul miliard de persoane care sosesc pe internet să îşi dorească să contribuie (la dezvoltarea platformei, n.r.)”, a declarat el. Fondatorul Wikipedia, contactat de AFP, spune că visează la „o instituţie care să dureze la fel de mult ca Universitatea Oxford”.

Wikipedia, care ocupă locul al şaptelea în clasamentul celor mai vizitate site-uri din lume, afişează peste 55 de milioane de articole publicate în 309 limbi. Conţinutul fiecărui site este autonom: textele nu sunt traduceri, ci contribuţii originale, completate uneori de roboţi online pe baza unor date publice.

Situându-se la antipozi în raport cu enciclopediile tradiţionale redactate de experţi de renume, această colecţie de cunoştinţe compilate de către amatori, adeseori anonimi, şi-a atras totodată multe critici şi ostilitatea unor medii academice.

Lipsa diversităţii

„Atunci când cunoşti în detaliu modul în care Wikipedia este monitorizată, felul în care articolele sunt scrise şi modul în care comunică membrii comunităţii, poţi totuşi să consideri că există un nivel de fiabilitate globală şi că acesta este unul important”, a declarat Lionel Barbe, lector la Universitatea Paris-Nanterre.

Rămâne însă o anumită problemă de diversitate în domeniul surselor şi a tematicilor abordate, existând şi anumite „unghiuri moarte” legate de subiecte asociate unor ţări în curs de dezvoltare. Cauza acestui fenomen constă în profilul contributorilor: cei mai mulţi dintre ei sunt originari din Statele Unite şi ţările occidentale.

„Dorinţa de a alcătui o enciclopedie nu atrage pe oricine, iar oamenii care lucrează pentru Wikipedia sunt adeseori specialişti, locuiesc la oraş şi deţin diplome de studii superioare”, a declarat Remi Mathis, autorul cărţii „Wikipedia: În culisele celei mai mari enciclopedii a lumii”, publicată de First Editions.

„80% dintre contributori, sau chiar mai mult, sunt bărbaţi caucazieni care scriu articole pe Wikipedia”, a explicat Marie-Noelle Doutreix, lector la Universitatea Lyon 2.

„Am trecut de la 15% la 18,6% în ceea ce priveşte biografiile unor femei publicate pe versiunea francofonă a Wikipedia”, a declarat Natacha Fault, fondatoarea proiectului „Les sans pages”, care combate inegalitatea de gen.

Însă acel „‘gender gap’ (‘decalaj de gen’, n.r.) nu va fi niciodată acoperit, căci realitatea este că realizările femeilor au fost foarte puţin documentate” de-a lungul istoriei, a adăugat ea.

Refugiu în faţa derapajelor de pe reţelele de socializare?

În pofida tuturor acestor aspecte, în era triumfului GAFAM, celebra enciclopedie online este unul dintre puţinii supravieţuitori ai utopiei participative din domeniul web-ului liber, conceput iniţial ca „o reţea descentralizată de schimburi de păreri şi de cunoştinţe”, a reamintit Lionel Barbe. „Wikipedia este totuşi cel mai mare bun comun digital pe care ni l-a oferit internetul”, a adăugat el.

Jimmy Wales a ţinut să transmită internauţilor şi câteva asigurări: „Nu ne-am îndepărtat de misiunea noastră din grija de a obţine mai multe venituri, deci nu ne-am confruntat cu aceste probleme pe care le vedem astăzi, mă refer la acea chestiune a algoritmilor concepuţi pentru a încuraja angajamentul utilizatorilor cu scopul de a creşte veniturile din publicitate”.

„Internetul pro-profit are la rândul său tot interesul ca Wikipedia să continue să existe”, a nuanţat Marie-Noelle Doutreix. „Google a favorizat vizibilitatea Wikipedia, dar, în schimb, foloseşte articolele ei în motorul lui de căutare şi obţine un trafic important graţie acestei enciclopedii”, a precizat ea.

 

Foto: (c) SASCHA STEINBACH / EPA

Există şi persoane care şi-ar dori ca Wikipedia să se inspire din modelul original al comentariilor moderate pe platforma enciclopediei, în faţa circulaţiei masive a ştirilor false pe reţelele de socializare.

„Nu trebuie nici să credem că Wikipedia ne va salva de propriii noştri demoni. Ea rămâne doar un instrument. Dacă adoraţi teoriile complotiste, mă îndoiesc că Wikipedia va putea să vă descurajeze”, a explicat Lionel Barbe.

Din aceste motive, Wikipedia se află în faţa a două mari provocări: să continue să îşi exprime vocaţiile enciclopedice şi să îşi modereze propriile conţinuturi şi dezbateri interne, pe bază de voluntariat.

Totul, aşa cum explică Lionel Barbe, va trebui făcut „într-un context marcat de progresia puternică a fantasmelor colective”. AGERPRES/(AS – autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dãdârlat)