Viktor Orban vede Ucraina postbelică drept un „stat tampon” / Premierul Ungariei a făcut o vizită controversată la Moscova unde s-a întâlnit cu Putin

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a schiţat o viziune controversată asupra viitorului Ucrainei, sugerând că ţara ar trebui să existe după război în primul rând ca un stat tampon între Rusia şi NATO, informează sâmbătă dpa, citată de Agepres.

Într-un interviu acordat ediţiei de duminică a ziarului Die Welt, publicat vineri, Orban a calificat drept inevitabile concesiile teritoriale faţă de Rusia.

El a vorbit despre o reglementare postbelică în care zone negociate la o conferinţă internaţională de pace ar rămâne sub control rusesc, în timp ce toate teritoriile aflate la vest de această linie – până la graniţa estică a Ucrainei cu NATO – ar constitui noul stat ucrainean cu dimensiuni reduse.

Orban a sugerat, de asemenea, limitarea dimensiunii şi capacităţilor forţelor armate ucrainene care operează în această zonă tampon.

Comentariile sale au urmat unei vizite controversate la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a insista asupra unei încheieri rapide a conflictului, subliniind în acelaşi timp interesul Ungariei de a se aproviziona din Rusia cu energie într-un flux stabil şi în condiţii favorabile.

Premierul ungar a declarat că este timpul ca iluziile să fie abandonate şi realitatea să fie înfruntată, aşa cum este ea subliniată în planul de pace american în 28 de puncte. Orban a susţinut că întârzierile prelungite în ajungerea la un acord ar aduce beneficii Rusiei mai degrabă decât Ucrainei, rezultând în pierderi suplimentare de teritoriu şi vieţi omeneşti.

De asemenea, el a spus că Rusia va fi reintegrată treptat în economia globală, conform planului SUA, sancţiunile fiind ridicate în timp. În plus, activele îngheţate vor fi folosite pentru a crea fonduri de investiţii americano-ruse, iar relaţiile de afaceri se vor relua.

Orban a declarat că sprijinul european pentru Ucraina este suportat în întregime de populaţie, respingând ideea că fondurile ruseşti contribuie financiar la acest sprijin.

„Basmul conform căruia europenii finanţează războiul cu bani ruseşti s-a terminat”, a afirmat el.