VIDEO „Vrem ca, peste ani, pe stâncile din Făgăraș să vedem perechi de vulturi suri crescând pui” – Interviu cu Jovan Andevski, specialistul care coordonează proiectele de reintroducere a vulturilor din Europa / Cum revine în România o specie dispărută de peste 70 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

FOTO: Zona Rucăr, Munții Făgăraș – voliera de aclimatizare în care sunt ținute primele exemplare de vulturi suri aduse în România / Credit foto: Vlad Toma

Primele 25 de exemplare de vultur sur au ajuns în România și au fost transferate în voliera de aclimatizare construită la 1.150 m altitudine, în apropierea comunei Rucăr, în județul Argeș. Este primul pas într-un program pe termen lung care își propune să refacă o populație stabilă în Masivul Făgăraș, după o absență de peste șapte decenii. „Sanitar al naturii”, vulturul sur se hrănește exclusiv cu carcasele animalelor moarte și curăță „gratuit” ecosistemele, ajutând la prevenirea răspândirii bolilor.

În proiectul de repopulare a Munților Făgăraș cu vulturi suri sunt folosite în special exemplare tinere, care se adaptează mai ușor la un habitat nou, în timp ce păsările adulte tind să se întoarcă în zonele în care au trăit anterior.

Păsările au fost aduse din Spania, iar proiectul este realizat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Vulture Conservation Foundation și Asociația Grupul Milvus, alături de autorități locale – trei primării din Argeș – și instituții veterinare.

Am dialogat cu Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation, despre modul în care funcționează reintroducerea unei specii dispărute, de ce au fost alese exemplare tinere și ce înseamnă succesul unui astfel de proiect.

Cine este Jovan Andevski

Jovan Andevski este Director de Conservare în cadrul Vulture Conservation Foundation, organizația care coordonează majoritatea proiectelor de reintroducere a vulturilor din Europa.

Născut în Skopje, Macedonia, unde a studiat biologia, Andevski lucrează de peste două decenii în domeniul cercetării și conservării vulturilor. Prima sa experiență profesională a fost în 2003, într-un proiect de conservare a vulturilor din Macedonia.

Din 2008 a devenit coordonator al Balkan Vulture Action Plan, colaborând inițial cu Black Vulture Conservation Foundation, apoi cu Frankfurt Zoological Society, iar din 2013 cu Vulture Conservation Foundation.

De-a lungul carierei sale a fost implicat direct în proiecte internaționale de reintroducere a vulturului negru în Franța și Bulgaria și în programe de reintroducere a vulturului sur în Bulgaria, Sardinia și Cipru. În 2018 a fondat Wildlife Crime Academy, o inițiativă dedicată combaterii infracțiunilor împotriva faunei sălbatice în Europa.

Din 2025 ocupă funcția de Conservation Director în cadrul Vulture Conservation Foundation.

„Spania are 95% din populația mondială de vulturi suri”

Reporter: De ce au fost selectați vulturi suri din Spania pentru acest proiect?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Doar ca să știți, la nivel internațional, despre vulturul sur ca specie, 95% din întreaga populație mondială se află în Spania. Deci Spania are peste 30.000 de perechi reproducătoare ale acestei specii. Din acest motiv, este cea mai bună sursă pentru proiecte de conservare și reintroducere.

FOTO: Un vultur sur fotografiat în voliera din zona Rucăr, în Munții Făgăraș. 25 de exemplare au fost aduse pe 9 martie în cadrul programului de reintroducere a speciei / Credit foto: Vlad Toma

Reporter: Cum sunt pregătiți tinerii vulturi înainte de a fi eliberați în natură?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Aceste păsări, majoritatea dintre ele, sunt tinere și au fost „colectate” din natură și găsite cu unele… fie răni, malnutriție, s-au rătăcit, au început să zboare mai devreme decât ar fi trebuit, anul trecut, și toate au ajuns direct în centrele de reabilitare din Spania.

În mod normal, majoritatea păsărilor sunt fără răni sau probleme serioase, așa că ele au fost recuperate într-o perioadă de aproximativ două săptămâni. Și după această scurtă perioadă de recuperare ele sunt complet capabile să fie eliberate în natură.

Dar, așa cum am spus, în Spania nu este necesar să fie eliberate acolo deoarece au o populație puternică. Noi folosim aceste exemplare pentru a ajuta proiectele de reintroducere din alte locuri.

Perioada de aclimatizare

Reporter: Ce se întâmplă în timpul perioadei de aclimatizare de șase luni în volieră?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Practic, este o perioadă după ce aducem păsările în România în care le oferim timp să se adapteze la noul mediu. Vă rugăm să aveți în vedere că circumstanțele sunt diferite, clima este diferită, mediul este diferit, așa că ele au nevoie de timp pentru a se adapta.

De asemenea, este o parte importantă a metodologiei. Atunci când ții păsările într-un loc, trebuie să te asiguri că ele creează o memorie bună despre acel loc.

Deci, practic, de aceea perioada de aclimatizare este atât de importantă, pentru a ne asigura că păsările se vor acomoda în această zonă.

Aceste păsări pe care le-am pus în volieră trebuie tratate bine, astfel încât să nu aibă momente stresante. Vor avea suficientă hrană disponibilă, apă, tot ceea ce au nevoie.

Astfel experiența lor va fi pozitivă și ne vom asigura că vor rămâne în această zonă după ce vor fi eliberate.

FOTO: Voliera unde stau vulturii suri aduși din Spania pentru aclimatizare / Credit foto: Vlad Toma

„Soft release” – eliberarea graduală

Reporter: Echipa le va elibera pe rând sau pe toate odată?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: În mod normal, eliberarea este ceea ce noi numim „soft release” (eliberare graduală), ceea ce înseamnă că o parte a volierei se va deschide și ele vor pleca atunci când se vor simți confortabil să plece.

Pericolele pentru vulturi

Reporter: Care sunt marile provocări pentru reintroducerea unei specii care a dispărut timp de decenii?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Cea mai mare provocare este să identifici motivele și factorii pentru care această specie a dispărut inițial.

De exemplu, pentru vulturi știm care sunt principalele cauze de mortalitate: otrăvirea, folosirea ilegală a otrăvurilor în natură, coliziunile, electrocutarea, împușcarea, otrăvirea.

Dar trebuie să aveți în vedere că, deși știm care sunt motivele comune în Europa pentru dispariția vulturilor, trebuie să ne asigurăm că ajungem să cunoaștem situația mai detaliată din România.

Pentru asta, cea mai bună imagine pe care o vom avea după prima eliberare este că toți vulturii vor fi echipați cu emițătoare.

Asta înseamnă că acești primi vulturi ne vor oferi o imagine exactă despre cum este situația în România. S-ar putea să descoperim unele tendințe noi de care nu eram conștienți. Dar, pe măsură ce apar probleme, vor fi luate măsuri de conservare pentru a le reduce.

Vulturul – sanitarul naturii

Reporter: Populația locală și autoritățile ar trebui să știe despre cum să se raporteze la aceste păsări?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Una dintre cele mai importante acțiuni pregătitoare este educarea comunităților locale.

Trebuie să ținem cont că aceste păsări au dispărut de aproape un secol. Așa că multe generații s-au schimbat în această zonă și nu au întâlnit niciodată vulturul ca specie.

Trebuie să ne asigurăm că explicăm care este rolul vulturilor. Trebuie să îi prezentăm ca aliați pentru crescătorii de animale și pentru vânători.

În special, vulturii nu sunt o specie conflictuală. Ei nu provoacă atacuri. Sunt animale care sunt curățători liberi ai mediului. Nu atacă, nu ucid. Pur și simplu curăță mizeria noastră și oferă servicii ecosistemice gratuite.

FOTO: Vulturi suri în voliera de aclimatizare din zona Rucăr, unde păsările se adaptează la noul habitat înainte de eliberarea în natură/ Credit foto: Fundația Conservation Carpathia

Reporter: Ce rol joacă vulturii suri în menținerea unui ecosistem sănătos?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Imaginați-vă că aveți un serviciu pentru care nu plătiți nimic.

Ori de câte ori există un animal mort pe câmp, există o echipă de curățenie — vulturii suri— care vin și în doar câteva ore fac ca toate carcasele să dispară.

Nu există un serviciu de curățenie mai bun decât cel pe care îl oferă vulturii suri.

Și acesta este, de fapt, motivul principal: nu doar pentru ca lucrurile să fie curățate din punct de vedere vizual, ci și pentru a reduce posibilitatea răspândirii bolilor.

Știm că atunci când carcasele putrezesc și rămân pe câmp multe zile, acest lucru creează o mare posibilitate de răspândire a bolilor.

Reporter: Cum ar putea exista beneficii atât pentru fauna sălbatică, cât și pentru comunitățile locale?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: În special, așa cum am menționat, serviciile ecosistemice.

Vulturii, în primul rând, curăță mediul. Apoi, să nu uităm că sunt păsări maiestuoase, cu o anvergură a aripilor de aproape trei metri.

Sunt păsări care pot fi observate ușor.

Așadar, sunt o atracție uriașă pentru turism. Pot aduce un număr semnificativ de turiști care vor veni în zonă doar pentru a face o fotografie vulturilor.

Acest lucru se va adăuga și economiei locale.

Reporter: Cum vor fi monitorizați vulturii după eliberare?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Practic, toți vulturii, înainte de eliberare, vor fi echipați cu un emițător GPS.

Asta înseamnă că vom ști unde merg vulturii 24 de ore din 24, 7 zile din 7, ce mănâncă și cum se hrănesc în fiecare zi.

Planul nostru inițial este să aducem aproximativ 100–120 de vulturi suri în următorii 5 ani.

Acesta este un număr suficient. Acesta este numărul pe care îl vom elibera, dar mă aștept ca în cinci ani să avem cinci sau șase perechi teritoriale care vor crește pui în fiecare an aici.

Acesta va fi adevăratul succes al proiectului.

Cum arată succesul proiectului

Reporter: Dar peste 10 sau 20 de ani? Cum ar arăta succesul acestui proiect?

Jovan Andevski, Director de Conservare la Vulture Conservation Foundation: Succesul ar însemna că pe fiecare stâncă pe care o vedeți în jur există câteva perechi de vulturi suri care cresc pui.

Iar acești pui vor fi pui cu părinți spanioli, dar cu naționalitate română.

Deci aceștia vor fi adevărați pui românești născuți aici.

De ce sunt aduse exemplare tinere

Una dintre întrebările frecvente legate de proiect este de ce sunt aduse exemplare tinere de vulturi suri și nu păsări adulte.

Specialiștii explică faptul că păsările mai mature, care au deja câțiva ani de experiență în natură, își formează o „amprentă” a habitatului în care trăiesc. Dacă sunt eliberate într-o zonă care nu seamănă cu locul din care provin, există riscul să plece în căutarea unui peisaj similar.

În schimb, păsările tinere, care nu au încă o experiență fixată de un anumit teritoriu, se adaptează mai ușor la un mediu nou. Tocmai de aceea, ele sunt cele mai potrivite pentru proiecte de reintroducere.

Totuși, va fi nevoie de câțiva ani până când aceste păsări vor ajunge la maturitate și vor începe să se reproducă, deoarece vulturii suri depun de regulă primul ou abia după vârsta de trei sau patru ani.

Context: revenirea unei specii dispărute din România

Vulturul sur (Gyps fulvus) a dispărut din fauna României la mijlocul secolului trecut, în principal din cauza folosirii momelilor otrăvite pentru combaterea prădătorilor, precum lupii sau urșii. De-a lungul timpului, aceste păsări au devenit victime colaterale ale otrăvirilor și ale persecuției directe, fiind adesea considerate, în mod greșit, periculoase pentru animale.

Reintroducerea vulturului sur în Munții Făgăraș face parte dintr-un program de conservare pe termen lung care își propune refacerea populațiilor de vulturi din Europa de Sud-Est. Proiectul este coordonat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Vulture Conservation Foundation și Asociația Grupul Milvus, alături de autorități locale și instituții veterinare.

Primele 25 de exemplare aduse în România provin din Spania, țara care găzduiește aproximativ 95% din populația mondială de vulturi suri. Păsările vor petrece aproximativ șase luni în voliera de aclimatizare din apropierea comunei Rucăr, după care vor fi eliberate treptat în mediul natural.

Specialiștii estimează că programul va continua în următorii ani, iar în total aproximativ 100–120 de vulturi suri ar putea fi aduși în zona Munților Făgăraș pentru a forma nucleul unei populații stabile.

Credit foto: Vlad Toma
Mulțumiri Fundației Conservation Carpathia pentru sprijinul acordat în realizarea acestui material și pentru punerea la dispoziție a echipamentului video.