VIDEO Ultima colecție a lui Giorgio Armani prezentată la Milano Fashion Week / Cum arată colecția de primăvară – vară 2026

La Milano Fashion Week, prezentarea colecției Armani pentru primăvara-vara 2026 a avut un aer aparte, transformată dintr-un simplu eveniment de modă într-un moment cu valoare de testament artistic. Ultima colecție asupra căreia Giorgio Armani și-a pus amprenta a fost gândită ca o reflecție asupra esenței casei sale: un exercițiu de echilibru între tradiție și modernitate, între sobrietate și delicate accente de strălucire.

Spectacolul a avut loc duminică într-un cadru încărcat de simbolism, în inima artistică a Milanului, și s-a desfășurat într-o atmosferă sobră, acompaniată de muzică live discretă. Totul a fost conceput ca o punere în scenă meditativă, un omagiu care a evitat teatralitatea excesivă în favoarea unei sobrietăți elegante.

Din punct de vedere stilistic, colecția a funcționat ca un compendiu al esteticii lui Giorgio Armani, o recapitulare a liniilor definitorii care au construit identitatea brandului. Paleta cromatică a rămas în zona caracteristică: tonuri neutre, ușor pudrate, dominate de griuri calde, bejuri stinse și nuanțe de albastru marin, completate pe alocuri de verde salvie și accente discrete de argintiu sau sidef. Această alegere cromatică nu a fost întâmplătoare, Armani a preferat întotdeauna culorile care nu agresează privirea, ci construiesc o prezență elegantă, atemporală.

Materialele au avut o consistență fluidă, ușoară, cu multă mătase, organza și țesături vaporoase care dau senzația de mișcare permanentă. Stratul de transparențe a jucat un rol central: bluze și rochii din materiale semi-transparente lăsau să se întrevadă structura din spate, dar fără vulgaritate, ci cu un rafinament calculat. În contrapunct, s-au folosit texturi mai dense, cu un luciu discret, care au adus echilibru și au împiedicat monotonia vizuală.

Croielile au continuat linia de „soft tailoring” pe care Armani a impus-o încă din anii ’80: sacouri fără rigiditate, cu umeri moi, care se așază natural pe corp, fără să impună o autoritate artificială. Pantalonii lungi și lejeri au completat această viziune, eliminând orice urmă de constrângere. În colecție s-a simțit dorința de a menține aceeași relaxare rafinată chiar și atunci când piesele păreau mai elaborate, cum ar fi rochiile de seară. Aici, deconstrucția subtilă a adus un aer modern: tivuri nefinisate, jachete lăsate intenționat fără căptușeală sau piese cu linii aparent imperfecte, dar cu o execuție impecabilă.

Un alt detaliu important a fost modul în care au fost gândite siluetele pereche, prezentând în tandem modele masculine și feminine. Acest gest nu a fost doar scenografic, ci a subliniat ideea de androginitate controlată, un mesaj pe care Armani l-a susținut mereu prin linia sa: hainele nu sunt despre separare, ci despre o estetică comună a eleganței.

Accentele decorative au fost minime, dar bine alese. S-au remarcat aplicațiile de paiete mate, care nu transformă ținuta într-o explozie de strălucire, ci adaugă vibrație subtilă materialului. Accesoriile, curele fine, sandale simple, genți în linii curate au completat siluetele fără să deturneze atenția de la construcția hainelor.

Un moment cheie a fost cel al pieselor finale, unde rochiile fluide, aproape eterice, au părut să devină un simbol al esteticii lui Armani: delicate, elegante, cu o prezență ce nu are nevoie de stridență. Ultimul look, cu imprimeul chipului designerului, a funcționat ca o concluzie poetică, închizând cercul dintre creație și creator.

Colecția SS26 nu a urmărit să reinventeze, ci să reafirme. A arătat clar care sunt reperele de identitate ale casei: discreția, eleganța atemporală, echilibrul dintre formal și relaxat. În același timp, a ridicat întrebări inevitabile despre viitorul brandului: cum va reuși să păstreze forța emoțională și coerența estetică odată cu absența directă a fondatorului.

Mai mult decât o colecție de sezon, prezentarea Armani la Milano a fost un exercițiu de memorie colectivă și de continuitate. A lăsat impresia unei moșteniri vii, care nu se închide odată cu dispariția creatorului, ci continuă să se exprime prin aceleași principii de eleganță controlată și rafinament discret. Un final demn, care în loc să marcheze o ruptură, pare să deschidă un drum spre o nouă etapă, fidelă spiritului Armani.

Surse: Vogue, WWD