G4Media.ro

VIDEO Programul ERASMUS: Cum au ajuns mii de studenți români să învețe…

VIDEO Programul ERASMUS: Cum au ajuns mii de studenți români să învețe gratuit în cele mai mari universități europene

De la începutul anului și până acum, peste 9000 de studenți români au studiat gratuit în străinătate grație unuia dintre cele mai populare proiecte ale Uniunii Europene, ERAMUS+. Numit oficial program de mobilitate în domeniul educației, tineretului și sportului, ERASMUS + e unul dintre instrumentele prin care UE a schimbat vieți, mentalități și a adus laolaltă tineri din toate cele 28 de state membre.

„Totul era foarte diferit în Belgia, dar în sensul bun. Eram foarte activă social acolo. Cunoscându-ne pe moment, toți studenții participanți am fost foarte deschiși să aflăm mai multe despre fiecare țară”, spune Andreea, o fostă studentă care a studiat publicitatea în Belgia.

Schimbul de experiențe a reprezentat pentru unii studenți o oportunitate unică de a se forma pe plan profesional și o oportunitate de experimentat un sistem de predare mai puțin rigid, centrat mai mult pe pregătirea pratică decât pe pregătirea teoretică.

Ce este programul ERASMUS?

Schema de Acțiune pentru Mobilitatea Studenților Universitari din cadrul Comunității Europene (ERASMUS) este un program de schimb de experiențe destinat mediului universitar, în care studenții din toată lumea pot studia, pe o perioadă limitată, în cadrul altor universități partenere.

Programul datează din 1987 și a reprezentat instrumentul prin care UE a construit un cadru european mai larg pentru programele deja existente pe teritoriul continentului, conform site-ului Comisiei Europene.

VIDEO: Scurtă mărturie despre experiența ERASMUS +

În 2013 a luat naștere programul ERAMUS+, care reprezintă actuala formă a programului de mobilitate și o extensie a obiectivelor ERAMUS. Până la adoptarea programului extins, trei milioane de studenți au beneficiat de pe urma ERAMUS, conform unui raport al Comisiei.

ERASMUS+ cuprinde atât programe de mobilitate destinate cadrelor didactice din mediul academic, cât și programe de pregătire profesională și proiecte de cooperare la nivelul instituțiilor de educație, conform site-ului oficial.

Cât a cheltuit Uniunea Europeană cu ERASMUS și ERAMUS+?

De la începutul programului și până în 2013, Uniunea Europeană a alocat 3,1 miliarde de euro, sub forma unor granturi de studiu.

Actualul ciclu (2014-2020) ERASMUS+ urmează să se desfășoare până în 2020 și are un buget de aproximativ 15 miliarde de euro, destinat pregătirii a peste 4 milioane de cetățeni europeni, conform site-ului Comisiei Europene.

În ultimii trei ani, România a accesat peste 210 de milioane de euro, prin intermediul programului ERASMUS+, din care în acest an 7,6 milioane de euro pentru programul de mobilitate a studenților plecați să studieze în afară, conform directorului Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).

Cine poate participa în programul de mobilitate?

Conform site-ului coordonat de ANPCDEFP, orice student dintr-o facultate eligibilă ERAMUS+ poate candida pentru un loc disponibil, în cadrul mai multor programe de mobilitate care se desfășoară anual.

Programul este accesibil și de pentru studenții cu nevoi speciale (care suferă de dizabilități de orice fel), întrucât aceștia pot cere o suplimentare a bursei de handicap prin intermediul unui grant ERASMUS suplimentar.

Ce oferă programul ERASMUS+?

Pe lângă schimbul de experiență, studenții care optează și sunt selectați să participe în programul de mobilitate beneficiază de un grant de studiu, menit să acopere cheltuielile de subzistență și de transport.

În plus, la finalul schimbului, studenții vor primi un număr suplimentar de credite de studiu recunoscute de către facultatea de proveniență.

Cum văd studenții experiența ERASMUS

Majoritatea studenților români plecați în Belgia, Italia sau Germania spun că ERASMUS+ a reprezentat un moment care, într-o formă sau alta, le-a definit cariera.

„Profesorul mi-a spus: aș vrea să vii la master aici, în Germania, pentru că îmi place cum lucrezi și ai tot sprijinul meu”, își amintește Ioana Marti (Foto stânga, în roșu), studentă la Facultatea de Inginerie Medicală a Universității Transilvania din Brașov.

 

Ceea a surprins-o pe atât ea, cât și pe ceilalți studenți cu care am stat de vorbă, este deschiderea și sprijinul de care s-au bucurat în universitățile străine. Ioana a găsit în afară posibilitatea de inova în domeniul ei – design de instrumente medicale.

„Eu mi-am început licența în Germania și tema a fost ideea profesorului de acolo. L-am trecut pe post de al doilea coordonator și ținem constant legătura. El testează tot ceea ce fac aici, în laborator. A luat echipamentele de care aveam nevoie și testează codul acolo și mă ajută în continuare cu tot. Dacă nu aveam acces la o hârtie, în momentul ăla, eu puteam să mă duc direct la coordonatorul de echipă și el o rezolva”, ne-a spus Ioana.

În schimb, coordonatorii din țară s-au arătat din start reticenți la ideea studentei lor:

„Profesorul mi-a spus că nu am cum să fiu singura care face asta și nu am cum să fiu prima care l-a făcut. Apoi a început să caute prin bazele lui de date și mi-a dat dreptate.”

Diferența de mentalitate în rândul cadrelor didactice din țară și din afară s-a văzut și în timpul orelor de curs. Cristina Cojocaru (Facultatea de Jurnalism a Universității București) și Daiana Mara (Facultatea de Limbi Străine a Universității București), au relatat pentru G4Media.ro cum a fost perceput stilul de predare românesc într-o universitate din Sicilia:

„Cele două profesoare din România cu care am lucrat în Sicilia au avut un stil de predare mai rigid. Din primele minute și-au exprimat dorința de a stabili reguli: durata pauzei, lipsa telefonului […] Cât despre pauză, am încercat să negociem durata ei. Studenții italieni au spus că în Italia pauza durează cel puțin 20 de minute. Ne-am ales cu o pauză de 15 minute, dar <<am plătit>> prin a sta la facultate de la 2 și jumătate, până la 6 fără zece”, au povestit acestea.

Toți studenții intervievați de G4Media.ro care au participat la ERASMUS+ s-au arătat dornici de adoptarea în facultățile din România a unui stil de predare mult mai axat pe aspectele practice, în completarea cunoștințelor teoretice: proiecte în echipă, soluționarea unor situații ipotetice care pot fi întâlnite în câmpul muncii.

„Am avut cursuri foarte, foarte interesante. […] Stilul de predare era mult mai aplicat, mult practic, mult mai interactiv”, a povestit Andreea Gherda (foto stânga), care a studiat publicitatea în Belgia prin intermediul ERASMUS+.

Diferențele culturale s-au văzut și în modul în care studenții români au fost tratați atât de gazdele și colegii din afară:

„Pe mine m-a schimbat foarte mult experiența asta. M-am bucurat de atât de multe încurajări din partea gazdelor”, a povestit Ioana.

„Totul era foarte diferit în Belgia, dar în sensul bun”, își amintește Andreea. „Eram foarte activă social acolo. […] Cunoscându-ne pe moment am fost foarte deschiși să află mai multe despre fiecare țară.”

„Am rămas uimite și de amabilitatea gazdelor de acolo.”, își amintește Cristina. „În România nu o să vezi atâta zâmbet. Până și doamnă care ne făcea curățenie era foarte amabilă și încerca să vorbească cu noi, deși nu știam limba.”, a mai spus studenta. „Doamna a văzut că vrem foarte mult să mergem într-o excursie, dar nu aveam autocar și s-a interesat pentru noi”.

Cu ce au rămas studenții români?

Pentru studenții intervievați, cel mai important lucru obținut a fost schimbarea de perspectivă. Fie ele italiene, belgiene sau germane, gazdele i-au încântat pe români cu ospitalitatea și viteza cu care aceștia au fost integrați în comunitățile locale.

„Am avut foarte mult noroc cu ERASMUS”, a spus Ioana. Pentru ea, ERASMUS+ a fost șansa să inoveze. În fața reticențelor profesorilor din țară de a o susține în demersurile ei academice, studenta din Brașov a spus că se va orienta spre Vest:

„Eu de exemplu am aplicat pentru master. La aceeași universitate (n.r. din Germania) unde îmi fac licența, am aplicat pentru master.”

Andreea a remarcat necesitatea de „accepta diferențele dintre oameni, dintre culturi și că atunci când te întorci cu experiența asta este mult mai deschis la a lucra cu oameni din diferite medii”.

Programul ERAMUS+ va continua și în perioada 2021-2027 cu un buget dublu (30 de miliarde de euro), care va fi destinat unui număr de 12 milioane de persoane blocul comunitar, potrivit proiectului de buget al Comisiei Europene.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Breaking news: România e un gunoi şi ar trebui să emigrăm cu toţii.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.