VIDEO Pasionat de studiul cutremurelor. Dragoș Toma, 36 de ani, tânăr cercetător INFP: Știi că o să aibă loc un cutremur major în Vrancea în următorii 100 de ani, dar ce poți face dincolo de a te pregăti?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Anii s-au strâns, dar s-au strâns cu folos, afirmă Dragoș Toma, tânăr cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) despre experiența sa acumulată în 15 ani de când s-a angajat la institut, unde ca geograf consideră că și-am găsit locul și, mai ales, a înțeles cum să lege geografia de științele pământului, astfel încât să o transforme într-o unealtă utilă în studierea cutremurelor.

Dragoș Toma este doctor în geografie și cercetător gradul II la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, institutul care care înregistrează și studiază seismele din România. Lucrează aici din anul 2 de facultate și a urcat treptele ierarhice de la simplu tehnician la cercetător, astfel încât, astăzi, la 36 de ani, a ajuns să reprezinte institutul într-un proiect internațional cu 21 de parteneri, condus de universitatea de Delft din Olanda, și, distinct, la evenimente publice ține discursuri de popularizare a științei.

Proiectul internațional „Multicare”, la care contribuie cercetătorul INFP Dragoș Toma, început în 2023 și cu o durată de 4 ani,  presupune identificarea unor soluții inovative care să rezolve pe de-o parte probleme ce țin de mai multe tipuri de hazard, nu doar de cutremure, respectiv să se combine cu valuri de căldură sau inundații, iar pe de altă parte să se facă estimări pentru pagubele produse de un eventual seism pentru ca autoritățile să știe care sunt prioritățile de intervenție.

• „De obicei, pe lângă cutremur se asociază și un alt tip de hazard cum ar fi valurile de căldură sau inundațiile și, în România, are două zone principale de studiu: una este București și urmează să fie consolidată o clădire printr-o tehnologie nou încercată în România ce presupune aplicarea unui exoschelet din lemn care să ofere pe de-o parte și rezistență la cutremure, dar să o și eficientizeze energetic. Iar dacă reușește această intervenție, ce presupune să nu muți locuitorii, ea va putea fi scalată la zeci de alte clădiri similare și poate și la alte tipuri de clădiri.
• Dincolo de partea care ține de clădirea din București este o analiză și la un nivel mai mare pentru întregul oraș Tecuci unde urmează să creăm niște aplicații, tehnologii prin care să estimăm foarte repede pagubele seismice să le transmitem autorităților pentru a înțelege care sunt prioritățile de intervenție. Aceste estimări vor fi utile și pe partea de scenarii și pregătire la cutremur, iar aici vom combina și partea de analiză la inundabilitate, pe lângă INFP fiind implicate și alte instituții din România, cum ar fi Universitatea Tehnică din Brașov pe inundații și din București, AMCCRS, Administrația Municipală de Consolidare a Clădirilor cu risc Seismic.” – Dragoș Toma, cercetător INFP, despre programul Multicare.

Legat de clădirea din București pentru care este în proiect să fie consolidată exterior, cu exoschelet, și despre care G4Media a scris pe larg într-un alt articol, Dragoș Toma a precizat că aportul cercetătorilor în fizica pământului este aparent mai mic, „dar tot relevant”.

• „În primul rând ne ocupăm de instrumentarea seismică a clădirii atât înainte de intervenție cât și după, pentru a înțelege și la viitoare cutremure majore dacă această soluție aplicată a fost eficientă și cât de eficientă a fost. De asemenea, am scanat deja clădirea prin intermediul dronelor și a unor scanere la nivelul solului pentru a documenta clădirea înainte și o vom documenta și după intervenție, inclusiv în ceea ce privește intervențiile, deplasările, tasările potențiale ale terenului.
• În plus, ne gândim să folosim această instrumentare seismică care este încă la început în România, dar vedem foarte mare potențial în ea, să folosim aceste date seismice de la diferite nivele ale clădirii interpretate într-un anumit fel pentru a crea soluții decizionale de suport.”, a mai spus el.

Practic, imediat după un cutremur, în baza înregistrărilor, cercetătorii au un prim indicator ce ține de nivelul de siguranță al clădirii, dacă aceasta mai poate fi sau nu locuită sau dacă trebuie evacuată.

Dragoș Toma are un așa-numit „proiect de viață”, iar de realizarea lui să-și lege numele în cercetare, iar acesta presupune colectarea de date cât mai acurate în timpul unui cutremur major, care, conform statisticii, este posibil să se întâmple oricând în următorii 100 de ani, în zona seismică Vrancea.

• „Am o idee pe care am pilotat-o deja într-un proiect post-doctoral și aproape sigur va avea continuitate și prin alte proiecte de cercetare care presupuse că știi că o să aibă loc un cutremur major în Vrancea în următorii 100 de ani. Ce poți face dincolo de a te pregăti, de a consolida clădirile?
• Este totuși o oportunitate și de a avea niște date pe care altfel nu le poți obține, date care se înregistrează strict când are loc un cutremur puternic, este vorba de parametri de mișcare a solului, este vorba de modul în care s-au comportat clădirile, ce vine imediat după, implicațiile, zonele afectate, ce valori a avut traficul. Pregătirea pentru un cutremur din punct de vedere științific pentru a captura imaginea strict în momentele acelea reprezintă o direcție în care vreau să-mi concentrez eforturile dincolo de partea educațională”, a afirmat Dragoș Toma.

Dincolo de programul Multicare, tânărul cercetător participă din 2019 la un tur ghidat al Bucureștiului seismic, o plimbare prin centrul orașului în care, alături de mai mulți experți și din domeniul ingineriei, construcțiilor sau a fenomenului seismic, explică în termeni comuni ce s-a întâmplat în timpul cutremurelor anterioare din 1977 sau 1940, care este situația prezentă și care sunt perspectivele de reducere a riscului seismic.

În domeniul seismologiei există un număr mic de cercetători tineri, dar comparativ cu alte domenii, cutremurele ar trebui să trezească în tineri cercetători o emoție și o dorință de a salva prin cercetarea lor, crede Dragoș Toma, și de aceea institutul încercă, prin școli de vară și prin apropierea mai mare de universități, să formeze din timp alți tineri care să vină către zona de cercetare a cutremurelor.