VIDEO Mai multe victime înregistrate printre civili, în urma protestelor care au avut loc în Uzbekistan

Preşedintele uzbec Şavkat Mirzioev a declarat duminica aceasta că s-au înregistrat victime printre civili şi în rândul forţelor de menţinere a ordinii publice în timpul protestelor din provincia Karakalpakstan din nord-vestul Uzbekistanului, informează Reuters, care citează agenţii de presă ruse.

Agenţia de presă RIA Novosti vorbeşte de victime care ar include şi persoane decedate, în timp ce agenţia TASS se referă doar la persoane rănite.

Afirmaţiile lui Mirzioev survin la o zi după ce el a anunţat că renunţă la un proiect de amendament constituţional ce ar fi redus autonomia Karakalpakstanului, în urma unui amplu şi inedit protest care a avut loc acolo.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Mii de persoane au manifestat vineri împotriva acestui proiect pe străzile oraşului Nukus, capitala acestei regiuni deşertice. Acest protest a reprezentat cea mai mare provocare de până acum pentru regimul preşedintelui Mirzoiev, în funcţie din 2016.

Reforma prevedea în special ca această republică de două milioane de persoane, una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, să îşi piardă şi dreptul de a organiza un referendum privind autodeterminarea.

Demonstraţiile spontane sunt foarte rare şi ilegale în Uzbekistan, o ţară autoritară, cea mai populată dintre fostele republici sovietice din Asia Centrală, cu aproximativ 35 de milioane de locuitori.

Sosit la putere în 2016 după moartea predecesorului său, Islam Karimov, Mirzioiev a realizat reforme economice şi sociale majore. Reales anul trecut, el este acum acuzat că imprimă o nouă direcţie autoritară ţării.

Propunerea de revizuire a Constituţiei prevede, de asemenea, creşterea mandatului prezidenţial de la cinci la şapte ani.