G4Media.ro

FOTOGALERIE Ketane Mucho. Cum a fost la festivalul romilor din Cluj, unde…

sursa foto: Cătălin Suciu

FOTOGALERIE Ketane Mucho. Cum a fost la festivalul romilor din Cluj, unde nu participă nici o autoritate publică

Când s-a prăpădit bătrânul Titi Ernest, lider marcant al romilor din Pata-Rât, din Cluj, a fost tragedie mare. A prins pe parcursul vieții șapte mutări cu dubele miliției, iar apoi ale jandarmeriei, de nici nu mai știa exact pe unde locuise și câtă vreme. Până în ultima clipă, bătrânul Ernest spera să iasă din gunoi, căci toată viața trăise doar acolo, în gunoi. Obținuse după ani de zile o aprobare de locuință socială în oraș, între oameni, acolo unde trăiește, dar n-a mai apucat să deschidă nici ușa locuinței.

Cum credea bătrânul Titi că se va muta, așa speră toți urmașii săi și vecinii ce i-au rămas în colonie, în punctul nevralgic al Clujului smart.

Suntem la Pata Rât, unde o asociație a organizat, cu fonduri norvegiene, primul festival dedicat comunității de romi din Cluj. Festivalul se numește Ketane, numele însemnând ÎMPREUNĂ, în limba romani. La eveniment au fost invitați toți politicienii de vază și toate instituțiile publice.

Alex Fechete, asistent social care a trăit ani buni în colonie, spune că primarul Emil Boc n-a călcat la Pata-Rât de peste 12 ani. „Nu numai el, nici altii, dar să vină puțin, că poate a uitat cum e. Noi l-am invitat. Am chemat pe toată lumea la eveniment. Pe primar, am invitat toți consilierii locali, am invitat președintele Consiliului Județean. Ce să facă ei aici? Da Boc să nu uite că toți țiganii l-am votat în urmă cu patru ani. Asta e. El uită, poate, noi nu!”

„Lasă că vine Boc cu nevasta-n spinare, ca la Untold”, glumește un activist.

Până să apară primarul, organizatorii fac ultimele pregătiri. Programul din această seară va debuta cu DJ Plastic, apoi pe scenă e așteptată Prințesa Fantastică, pentru ca headliner-ul zilei să fie trupa Impex, cu solistul Andrei Dinescu, fiul poetului Mircea Dinescu.

Ca evenimentul să fie ca la carte, la intrare se așază, cu multă grijă, și un covor roșu. „Pe-aci intră numa’ celebrități. Îl vezi pe ăla barbă mare? E prietenu meu, Pepe. Pepe nu-i celebru?”, mă atenționează un om de ordine.

Câțiva copii încep să schimbe câteva pase cu o minge dezumflată. Un băiat își spune Ronaldo. „Nu, nu Cristiano. Ronaldo-Ronaldo, chelul!”

-Da de unde ai auzit tu de Ronaldo-Ronaldo?

-Ei, de unde, mi-a zis tata și apoi l-am văzut pe youtube, îi cel mai tare!

ketane mucho pata rat cluj festival romi4

Ludwig cel Mare 

Undeva, într-un colț ce dă în strada principală, pe unde se transportă zilnic munții de gunoi din Cluj, sunt expuse mai multe pancarte și tablouri cu istoria romilor. Cu deportările, cu exterminarea din al doilea Război Mondial, apoi apar imagini cu modernul Cluj și evacuările anilor 2000. Toată lumea vrea să scape din Pata-Rât, dar aproape nimeni nu reușește.

Darius Cătălin Ludwig are 12 ani și n-a trăit niciodată în altă parte. La Ketane, băiatul surprinde cu o expoziție ce însumează mai multe desene pe care le-a făcut în ultimele săptămâni. Are acest har, al desenului, i-au spus și profesorii la școală.  Când va fi mare, va avea veritabile vernisaje în cele mai celebre muzee de artă. Va avea și o semnătură specială, numele Ludwig. Va câștiga suficienți bani încât să-și mute toată familia din gunoiul Clujului, într-un loc unde „să fie o casă să încăpem toți, să fie curat, să fie o curte și doi câini”.

„El visează, da-i bine să viseze. El desenează și pictează tătă ziua și tăți zîc că-i talent. Da să termine școala „, intervine seniorul Ludwig, bunicul băiatului. Numele Ludwig vine de la străbunicul bunicului, care ar fi fost cetățean german. S-ar fi născut în Germania, și-a luat o soție tigancă și-ar fi devenit nomazi. Pe la începutul celui de-al doilea Război Mondial primii din familia Ludwig ar fi ajuns în România.

-Păi dacă vă uitați la mine, am ochi albaștri! Tătă familia mea pe care o țin minte are numele Ludwig, susține bunicul lui Darius.

Darius e în clasa a șasea și e printre cei mai buni elevi din clasă la învățătură. Desenele și picturile le face într-o cameră întunecată,  unde sunt două paturi. Aici înnoptează de cele mai multe ori șapte persoane:  El, Tuți, Luța, Iasmina, Flaviu, Cosmin și Adina, frații și surorile lui, iar bunicii dorm în bucătărie.

Pe un scaun vechi, din lemn, e un lighean cu apă, cu câteva farfurii, fiindcă familia tocmai a servit prânzul. „Nu avem apă, aducem din vecini. Așa spălăm vasele, așa ne spălăm și pe noi”, spune bunica băiatului.

„E greu, dar așa am trăit toată viața. Niciodată n-a fost ușor. Duminica fac baie copiii, să fie curați la școala. Fără școală, nu au nici o șansă. Eu știu asta pe pielea mea și știu de la ăștialalți de-aci. Îs oameni pe care i-am prins copii aci și tot aci o rămas și ei și copiii lor că s-o lăsat de școală”, adaugă bătrânul Ludwig.

Alex Fechete spune că absolvirea școlii generale în comunitate e echivalentă cu un doctorat obținut la cele mai mari universități din lume.

„Nu știu câți suntem de toți care am terminat școala venind de aici. Sub 10, oricum. Abandonul apare la 12-13-14 ani, cel târziu. Apoi, la revedere, viață. Rămân aici și nu mai pot face nimic. Dacă un copil reușește să termine opt clase, e ca și cum și-ar lua diploma la Sorbona. Iar ca să scapi de aici, e aproape imposibil. Că te naști aici, te urmărește toată viața. Suntem câțiva care am reușit să plecăm din gunoi, alții s-au dus în străinătate, dar suntem puțini, oricum.”

romi ketane mucho pata rat cluj festival romi

„Realitate de Mad Max”

Pe scena principală tocmai a urcat Dj Plastic, adică Victor.  El activează de obicei pe scena culturală bucureșteană ca artist vizual independent, gestionar de patrimoniu imaterial și melanjor digital. Cu studii în scenaristică, psihologie și fotografie, în ultimii 12 ani și-a concentrat atenția asupra industriei muzicale românești. În 2012 a descoperit caseta grupului Îngerii Negri și a început să studieze muzica romă contemporană.

Privește mulțimea și își începe numărul în aplauze. Un domn în vârstă apreciază spectacolul. „Io nu înțeleg prea mult, da vă dați seama că o venit cineva aci, la noi, să cânte pentru noi? Vă dați seama?”

DJ Plastic n-a vizitat niciodată Clujul până în urmă cu câteva zile. Contrastul e puternic, după ce ajunge în zona centrală atât de lăudată și apoi la Pata Rât.

„Eu nu știam de locul ăsta, de Pata Rât. Auzisem că sunt ceva probleme pe aici,  pe la Baia-Mare, cu acel zid, dar detalii nicidecum. Am fost invitat, mi s-a zis că-i o cauză umanitară și-am zis să le facem o mică bucurie celor de aici. Când am văzut ce-i aici, în locul ăsta… zău, așa ceva, asta-i realitate de Mad Max. Clujul e un oraș care crește, poate fi o capitală economică, se dezvoltă, dar ce e în Pata Rât e reversul medaliei. Mergem pe succes, pe dezvoltare, pe industrie, pe creștere, dar ne dezumanizăm, uităm de oameni. Au fost aceste evacuări în Cluj. Vă spun, nici Bucureștiul nu a făcut asta, prin 2000, să trimită romii la groapa de gunoi. La București au fost evacuați prin 2000 din Centrul Vechi, să se amenajeze, să se facă, dar nu a dus nimeni pe nimeni la groapa de gunoi. Am văzut centrul Clujului, am văzut că e plin de crâșme fancy cu nume englezești și avem Pata-Rât”, îmi spune artistul.

Ușor-ușor, în perimetrul evenimentului se strânge tot mai multă lume, mai ales că pe scenă va urca Prințesa Fantastică, un nume cu rezonanță în comunitățile de romi, „o cântăreață cu cea mai aleasă voce”, așa cum mă anunță un anume domn Marcelinio. În același timp în mulțime se răspândește informația oferită publicului din toată România de Pro TV, cum că Florin Salam ar fi murit.

-Doamne Dumnezăule, nu se poate!, se necăjește un domn.  „Uită-te pe google, scrie acolo: Florin Salam, mort, ca să vezi.”
Sărbătoarea e umbrită de veste: – A murit regele!

Noroc că între timp celebrul artist își asigură fanii pe Facebook că e viu. Lumea se liniștește, petrecerea continuă.

ketane mucho pata rat cluj festival romi3

„Frații noștri țigani”

La coada unde se vinde bere ajung trei cetățeni din Camerun.  Roland e angajat la o firmă de construcții, iar angajatorul a făcut în așa fel și i-a cazat pe el și pe conaționalii săi la 100 de metri de ghetoul romilor.

-Suntem 40 din Camerun și-am venit de anul trecut în Cluj să muncim, să trimitem bani acasă. Câștigăm cam de cinci ori mai mult decât în Camerun. Și-aici am venit să ascultăm muzică pentru prietenii noștri de-aici, sunt vecinii noștri, ne înțelegem nemaipomenit.”

Alături de Roland în festival intră și ceilalți muncitori angajați la Cluj. Se cunosc cu toată lumea, se îmbrățișează, se salută.

Emmanuel nu are nici un fel de constrangere în a locui în Pata Rât și zice că: „am mulți prieteni aici, sunt frații noștri țigani, că așa le zice lumea, țigani, nu? Păi pe noi ne cheamă la masă de multe ori. Am fost la Romică, la Marcel, acolo mai sus, am mulți prieteni. Am fost, am mâncat împreună, ne-au primit cu căldură, ne-au dat ce au avut ei. Și ne vedem în fiecare zi. Nu înțeleg de ce au probleme alții cu ei. Uite, noi de când suntem în Cluj, niciodată, să mă crezi, nu am avut nici un fel de problemă cu culoarea pielii, că suntem negri, că suntem străini, dar știu că oamenii din Cluj au probleme cu vecinii noștri. Adică cu noi nu are nimeni nici o problemă, dar cu ei au. Păi asta nu-i ciudat? E culmea, prietene, asta.  Ne-au primit în casele lor, ne-au învățat cuvinte în limba română, râdem împreună, ne distrăm. Îs oameni, prietene, oameni. Toți suntem oameni. Hai să-i cinstim în seara asta. E seara lor, e sărbătoarea lor”.

ketane mucho pata rat cluj festival romi5 ketane mucho pata rat cluj festival ketane mucho pata rat cluj festival romi2

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

24 comentarii

  1. Nu e culmea deloc, daca muncești ești respectat. Dacă furi și-ți trimiți puradeii la cerșit, nu mai ești respectat. Ce-i așa greu de înțeles?

    • Mai conteaza si cum muncesti. Cine are incredere?
      O stii pe aia cu foolme once shameon me…

    • Ba chiar e culmea, t3crinule împuț1t și ras1st ce ești!

    • Esti respectat,platind taxe pt. pensiile speciale si furtisaguri=Romania Normala,aia votata de tine si alti rexistenti/lichele,care ies in strada doar la comanda.

    • Vladimire cred ca ti-am mai zis. Eu inteleg ca esti bine intentionat, da mai baga si tu ochii intr-o carte non-beletristica, ca ajungi sa pari un stpro ras!st.

    • Pe bune? Suntem într-o utopie corectă politic și nu știu eu? Ca să rezolvi o problemă, trebuie mai întâi să accepți că ea există, nu să te ascunzi după corectitudinea politică. Și să nu-i ignori pe oamenii ăștia – cum face statul român.

    • gândiți-vă ce ar putea muncii oamenii?in postura de patron, cati ati da o sansa unor oameni care nu au acces la apa potabila, ce sa mai vorbim de dus si produse de igiena personala, fara acces la educatie si cate si mai cate. hai sa nu mai fim ipocriti si sa ii trimitem la munca, ca cine i-ar angaja si cine i-ar tine?

    • @vladimire, cu remarcile astea nu uti dai seama cat de țesut in problema esti si tu. Cand discuti despre o etnie ca o problema stim cu toti unde duce drumu.
      Asa ca sa nu imi usuc gura degraba, de la atitudine fascistoida la corectitudine politica ai deja o plaja foarte mare de nuante posibile. Daca tu alegi varianta extrema ca “stii tu care e problema si rezolvarea” atunci ai o atitudine extrema camulti alti inclulti macho de vezi la tot pasu.
      Daca mai esti si stpro suficient sa consideri ca orice nuanta mai moderata la atitudinea ta extrema este la polul opus aj facut pasul ideologic suficient de mare pe care il face si gunoiul din numele tau.
      De-asta zic. Tu vezi “problema” da mai trebuie sa citesti un pic sa intelegi motivul problemei, si caile de rezolvare. Da.. pe bune…
      Scoateti-l pe drula un pic din fund si vezi ca mai sunt si alte optiuni in viata asta decat stpro

    • Care e rădăcina problemei? Nu marginalizarea sociala? Nu lipsa de perspective? Nu lipsa de educație, imposibilitatea de a termina școala din motive socio economice? Nu abuzurile autorităților care profita de lipsa de educație și de prejudecățile sociale prevalente în sistemul public? Uite ce le face primăria la Cluj, poate ai auzit ce le fac în Constanta, în Mangalia.
      Aici nu e oul sau găina, aici e clar de unde vine problema și e perfect comparabila cu oprimarea negrilor în Statele Unite. Ca și ei, și țiganii nostrii au fost robi, legal, și au fost eliberați cam în același timp, fără război civil, ce-i drept. Ca și acolo, oprobriul social și discriminarea rasiala continua.
      Mai citește, mai vorbește cu ei, mai meditează, ca nu ești un troll platit sau vreun încuiat.

  2. cand vine vorba despre „fonduri norvegiene” – se cheltuiesc in liniste. politicul nu se amesteca.
    parca ANES „lucreaza” tot cu fonduri norvegiene si … si nimic, nici nu stii pe ce se duc banii

    • @monica
      Scoate-ti te rog crucea aia plina de petrol din fund, ca e rusinos

  3. Lasa ca le face Udrea ansamblu rezidential cu telegondola peste cocioabele alea!

  4. Domnul Boc n-a pus piciorul in Pata Rat, nici un politruc n-a pus piciorul prin astfel de zone, dar guvernantii fac Strategii peste Strategii pentru incluziunea romilor, uite-o:
    http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2020/11/152nftks6zbd3vpw8_jr.pdf

  5. Cati locuiti in asezari in apropierea carora e o groana de gunoi?.. Stiti cum pute, chiar de la cativa km? Oribil! Nimeni nu trebuie sa traiasca asa.
    Uitandu-ma la filmulet nu vad diferente culturale, aceeasi muzica, același dans, haine, tunsori. Cultural ne-am integrat culturii lor, dinpunctul asta de vedere nu văd prea mare deosebire. Si nici dacă m-a gândesc la furturile cu milioanele de euro nu văd de ce ei sunt altfel văzuți, sustrag prea cu de-amănuntul?

  6. Frumos, sensibil, bine scris articol. Din nefericire, liderii lor mai educati sunt emotionali, dar nepriceputi in a determina decisiv autoritatile sa se implice efectiv. Ma refer mai ales la Gelu Duminica si Valeriu Nicolae, dar sunt si altii care, impreuna, s- ar putea implica in mod real, observabil, in civilizarea coetnicilor. E un efort masiv, dar merita incercat.

    • Ce sa incerce?!
      Politrucii nostri nu sunt in stare sa educe si sa asigure un trai decent romanilor!
      Dvs stiti ca Romania e in TOPul UE la saracie si la excluziune sociala si la abandon scolar?!!!
      23 Mai 2022: „Departe de o țară educată: România, cel mai mare procent din UE privind abandonul școlar timpuriu.
      Cu o rată de 15%, țara noastră este departe de ținta UE privind eradicarea abandonului școlar timpuriu.
      Obiectiv pentru 2030.
      Statele membre ale Uniunii Europene și-au stabilit obiectivul de a reduce ratele abandonului școlar timpuriu la sub 9% la nivelul UE până în 2030.”

      10.10.2021: „Aproape 1,4 milioane de copii din România se află la limita sărăciei, iar jumătate chiar sub pragul ei. Abandonul școlar este una dintre cele mai grave urmări, iar la noi a atins cifre alarmante.
      Tocmai de aceea, Comisia Europeană ne-a cerut o REFORMA(!!) pentru a stopa acest fenomen. Până acum, statul a venit doar cu câteva programe pilot care sunt departe de a rezolva problema. Între timp, mai multe organizații au amenajat centre de zi unde cei mici primesc o masa caldă și participă la cursuri.
      Centrele de zi existente acum în România, acoperă doar 25% din necesarul total de servicii pentru copiii aflați în risc de sărăcie.
      Mai mult, aproape 70% dintre centre sunt în mediul urban, deși rapoartele organizațiilor neguvernamentale arată că sărăcia în rândul copiilor din mediul rural este mult mai pronunțată.”

      I-ati auzit vreodata pe dl prezident Haos sau pe premierul Ciuca sau pe Ciolacu sau pe zambilitic vorbind despre acest „cancer” de nevindecat din Romania?!
      Eu nu!

    • Ma refer la implicarea LIDERILOR romilor, formali si informali. Spre stiinta dvs., regimul anterior, „beneficiind” de autoritatea specifica, a facut eforturi substantiale de integrare a lor, fortandu-i sa mearga la scoala (alfabetizare), sa se angajeze (facilitate economico-socala), sa utilizeze serviciile medicale (facilitate igienic-sanitara), inclusiv bagandu-i in PCR.
      De peste 180 ani se incearca civilizarea lor prin varii programe, solutii, modalitati etc. Rezultatul este ceea ce vedem.
      Cultura lor este foarte diferita si greu de inteles/acceptat.

  7. Ca daca erau fili nici nu vrem sa ne gandim cu ce dadeau buzna. Aduceau trupa de rusocioc Specialnaia Operatziunea.
    Rusofob, corporatist, cap patrat, probabil si vaccinist, 10 augustist, hashtag zist, poate si us rist, asa-i ca am numerit-o? Lume cool.

  8. Informația asta, că n-a venit niciun oficial invitat, e foarte tulburătoare.
    Dacă acest perimetru e în oraș și în județ, cumva acești oficiali sunt obligați să-l cunoască și să-l respecte. Dar mai e și aspectul obligației morale ca un oficial să nu dea nici măcar în vis impresia de rasism sau de discriminare!
    Să nu ne prefacem că nu vedem cu toții cum în zona aceea crește un acut complex de superioritate (cam burghez și cam provincial, de oameni care au mâncare destulă și mai fac și un desert…) și să le amintim respectabililor clujeni că până ce nu suntem toți oameni, nu suntem niciunii!

  9. Desigur ca nu s-a prezentat nici un oficial. Nu riscau să piardă voturi. Nici Tișe nici Boc. Plus că își revin după Antold. De acolo le ies banii. Știți despre ce vb. Festivalul ăla care încalcă toate legile dar e cool. E al SRI.

  10. Asttia vor sa fie mai egali ca altii, vor locuinte gratis, vor sa fie „impreuna” cand au ceva de castigat , furat. Munca nu le place. De ce nu cer de la alte rude de ale lor care se afiseaza ostentativ pe media cu bani si divers?

  11. @Zic si eu
    Păcăliciule, telefonul la care butonezi e făcut din petrol. Băi ce chestie!