VIDEO | Irineu Darău, ministru interimar Economie: Peste 50% din fondurile SAFE trebuie să rămână în România / Rheinmetall, presată să construiască la Mangalia 4 nave de patrulare pentru a primi certificatul de cooperare / Atacul ANCPI: Modelul „fiecare cu digitalizarea lui” a eșuat (Frontier Defense)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Strategia economică a României condiționează achizițiile din programul european SAFE de executarea producției pe teritoriul național, iar un exemplu este Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, unde compania germană Rheinmetall trebuie să construiască cele patru nave de patrulare dorite de România pentru a nu avea probleme cu celelalte contracte câștigate, potrivit ministrului interimar al Economiei și Digitalizării, Irineu Darău. Prin această clauză de localizare pentru programele de înzestrare SAFE majore, obiectivul este ca peste 50% din bugetul alocat României, de aproximativ 16,7 miliarde de euro, să fie cheltuit în economia locală, a mai spus reprezentantul Guvernului la podcastul „Frontier Defense”, găzduit de G4Media.

Pentru asigurarea forței de muncă necesare acestor proiecte și altora viitoare, cadrul normativ impune ca toate liceele tehnologice să treacă în sistem de învățământ dual până în anul 2030. Invitatul a mai vorbit despre posibilitatea reformării companiilor de stat prin parteneriate public-private și depolitizarea numirilor de conducere, stadiul de implementare a Cloud-ului Guvernamental și modul în care România ar putea să impulsioneze inovarea, domeniu la care este codașă în UE.

Situația de la Șantierul Naval Mangalia: Rheinmetall este presată să construiască acolo patru nave de patrulare

În contextul eforturilor europene de reînarmare și reindustrializare, Ministerul Economiei impune ca proiectele majore de achiziții militare – precum cele patru nave de patrulare din fonduri europene SAFE, contract câștigat de Rheinmetall – să fie executate strict pe teritoriul României, potrivit lui Darău. Statul întâmpină însă blocaje procedurale la Șantierul Naval Mangalia din cauza litigiilor internaționale și a procedurii de faliment. Ministrul interimar al Economiei a declarat că peste 95% din masa credală aparține fostului partener Damen, iar procesul este administrat exclusiv judiciar.

La prima licitație pentru vânzarea activelor șantierului, din 29 iunie, nu s-a prezentat nicio companie, nici măcar Rheinmetall. Motivul principal a fost că prețul de pornire a fost considerat foarte ridicat. Creditorii au decis scoaterea la vânzare la valoarea de piață de aproximativ 184 de milioane de euro (fără TVA), deși valoarea de lichidare evaluată a activelor este de aproximativ 84 – 87 de milioane de euro. Totuși, Darău spune că ministerul pe care îl conduce nu are pârghii pentru a influența situația.

„Ce înseamnă falimentul? Este, de fapt, un proces și judiciar, și comercial, care se desfășoară într-un fel anume. Nu mai gestionează statul, deși e acționar acolo, compania; o gestionează un administrator judiciar. Există creditori. Acolo, o specificitate este că peste 95% din datorie — deci din masa credală — o are Damen. Și atunci, de fapt, dacă vreți, pașii — inclusiv acele licitații — sunt hotărâte, să spun pe scurt, pe înțelesul tuturor, undeva între administratorul judiciar, creditori și judecător, care admite sau nu admite niște lucruri”, a explicat Darău.

La un eveniment organizat recent la sediul MApN, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a precizat că derularea contractelor navale a fost strict condiționată de finalizarea celorlalte acorduri cu compania germană, sub sancțiunea neacordării certificatului de cooperare industrială necesar pentru plăți în caz contrar. Darău a confirmat această situație.

„Concret pe cazul celor patru nave și Rheinmetall, da, ei, pentru ca acest proiect să se materializeze, pentru ca banii să se obțină și acele patru nave să fie practic cumpărate de Armată, trebuie să fie produse în România, la Mangalia. Aceasta este partea de acord de cooperare”, a afirmat Irineu Darău la „Frontier Defense” (Ep. 15).

Rheinmetall a câștigat, de asemenea, contractul pentru furnizarea către Armata Română a sute de mașini de luptă ale infanteriei Lynx (Sursa foto: G4Media)

Darău: Peste 50% din fondurile programului SAFE vor rămâne în economia națională

Pentru contracararea dependenței de importurile de tehnică militară, strategia economică vizează maximizarea efectului de multiplicare în industria autohtonă prin clauze stricte de offset și transfer tehnologic, a mai spus Darău. Obiectivul declarat este ca mai mult de jumătate din bugetul alocat achizițiilor de apărare prin SAFE să fie cheltuit în România.

„Eu cred că ceea ce s-a reușit prin SAFE până acum, prin aceste acorduri de cooperare și localizarea în România, e foarte aproape de maximul posibil. Întotdeauna poți să pui problema că poate se putea puțin mai bine”, a afirmat reprezentantul Guvernului. „Dar sunt mulțumit de faptul că, fără îndoială, mai mult de jumătate din producție, din banii cheltuiți în SAFE, vor fi efectiv cheltuiți în România pentru producție locală”, a mai spus Darău.

Ministrul interimar a mai afirmat că este convins că în 2030, când se va trage linie, bilanțul SAFE pe procentul produs în România va fi mult mai bun decât toate achizițiile militare din ultimii 35 de ani.

Criza de personal tehnic: provocări și soluții

Industria națională de apărare și sectorul industrial se confruntă cu un dezechilibru demografic major și cu lipsa forței de muncă calificate. Măsura strategică asumată prin Legea Învățământului este ca toate liceele tehnologice din România să treacă în regim dual până în anul 2030, cu scopul de a atrage și IMM-urile într-un ecosistem integrat de formare profesională, a declarat Darău.

„În noua Lege a Învățământului din 2023 există o țintă și o obligație totodată, ca toate liceele tehnologice din România până în 2030 să fie în regim dual. E extrem de ambițios, consider că suntem un pic în întârziere, dar e un lucru care trebuie să se întâmple”, potrivit reprezentantului Guvernului.

Irineu Darău spune că învățământul dual a eșuat în atragerea „mediului privat sistemic, general” și că sunt undeva la 50 de școli în toată România care pot fi numite duale de succes. „Și nu e vina mediului privat. Înseamnă că nu facem ceva bine în sistem pentru ca mediul privat să fie motivat și să-i fie ușor să vină la întâlnire cu învățământul dual”, a explicat invitatul podcastului.

Acesta a adăugat că Ministerul Economiei ar putea să fie un catalizator pentru a aduce mediul privat și că trebuie găsit un mecanism prin care și IMM-urile să investească în învățământul dual. Darău mai spune că, acolo unde a reușit învățământul dual, de obicei a fost vorba de companii foarte mari care au parteneriate cu școli.

„Trebuie să găsim un mod în care și IMM-urile să poată participa”, a mai spus acesta. „Vă dați seama, niciodată un IMM cu cinci angajați, cu o cifră de afaceri mică, n-o să finanțeze un elev pe care după aceea — că așa e Codul Muncii, așa e și Constituția — n-ai cum să-l meții să rămână la tine”, a adăugat ministrul interimar.

O soluție ar fi, potrivit lui, un sistem de cotizații pentru firmele mici și mijlocii, care să le permită să participe la sistem.

Parteneriatul Public-Privat cu management privat în industria de apărare

Modelul istoric de administrare pur statală a companiilor din industria de apărare este considerat falimentar de către Darău din cauza numirilor politice și ineficienței. Soluția propusă pentru rentabilizare constă în joint-venture-uri cu parteneri privați, unde managementul este privat și profesionist, iar statul își păstrează doar drepturi de veto (golden shares) pentru situații de securitate națională.

„Ideal cu management privat, transparent, profesionist și, dacă vorbim de domenii sensibile cum este cel al apărării, cu niște golden shares, cum se numesc, adică niște opțiuni strategice, poate niște drepturi de veto pentru stat ca acționar”, a explicat reprezentantul Guvernului.

Pentru reducerea vulnerabilităților de corupție și eficientizarea structurilor de stat, Darău spune că Ministerul Economiei a renunțat la numirile interimare directe și a declanșat procedurile de selecție competitive supravegheate de AMEPIP pentru 23 de companii. De asemenea, acesta a adăugat că se urmărește separarea clară în cadrul ministerului a rolurilor de acționar, reglementator și finanțator.

În cazul Romarm, holdingul național din industria de apărare, Darău spune că este necesară o eficientizare rapidă și profundă. Totuși, ministrul a avertizat împotriva deciziilor pripite promovate de unii lideri din domeniu și a susținut că trebuie „măsurat de 10 ori și tăiat o dată”, deoarece este vorba de un domeniu strategic.

Structura actuală cu 16 filiale este considerată ineficientă de Darău, însă o centralizare excesivă într-un singur punct ar fi la fel de periculoasă, în opinia lui.

„Riscul unei puteri concentrate într-o singură mână este creșterea corupției și adoptarea unor decizii greșite. Cred că trebuie găsită una dintre soluții care să asigure că pe termen lung guvernanța va fi corectă, pentru că altfel, dacă depinde doar de o mână de oameni, riscul este să fie și mai multă corupție și să se ia la un moment dat niște decizii foarte greșite”, a mai afirmat reprezentantul Guvernului.

„Cred că în perioada următoare, repet, un obiectiv este eficientizarea Romarm, dar cu gândirea structurii într-un mod care pe termen lung să dezvolte societatea, să atragă parteneri din piața privată și capital”, a adăugat Darău.

Ministrul a comentat situația de la Romarm după ce directorul Uzinei Mecanice București, precum și directorul și directorul comercial ai Uzinei Mecanice Plopeni au fost reținuți de DNA. Cei trei sunt acuzați de luare de mită. Legat de aceste cazuri, Darău a spus că actele de corupție din sectorul de apărare sunt de o gravitate deosebită, deoarece nu reprezintă doar o simplă deturnare de fonduri, ci vulnerabilizează direct și pe termen lung capacitățile de apărare ale țării. Ministrul interimar a mai spus că oamenii din industria de apărare implicați în aceste acte de corupție „până la urmă trădează țara”.

„Digitalizarea în propriul colțișor” este o strategie care a eșuat

Modelele descentralizate de digitalizare au eșuat în asigurarea securității cibernetice și a interoperabilității, a mai spus ministrul interimar al Economiei la podcast, cu referire la atacurile informatice majore cărora le-au căzut victime instituții importante, precum ANCPI.

El a vorbit despre necesitatea unei structuri centrale guvernamentale decizionale (după modelul Estoniei sau Ucrainei), dublată de atragerea de experți din mediul privat plătiți la nivelul pieței.

În paralel, Darău spune că infrastructura fizică și software a Cloud-ului Guvernamental este pregătită pentru migrarea aplicațiilor din instituțiile publice. De altfel, ANCPI a anunțat mutarea aplicației e-Terra pe această platformă, considerată mai sigură.

„Fără o structură centrală puternică pentru transformare digitală, aș spune eu, va fi foarte greu să ajungem la rezultat”, a afirmat ministrul interimar al Digitalizării. „Dacă plătim la stat de minim trei ori mai puțin experții în digitalizare față de experții din privat, avem o problemă”, a adăugat acesta.

România, codașa UE la inovație. Ce putem face?

Irineu Darău propune creșterea inovării prin noi instrumente financiare multianuale și schimbarea modelului de guvernanță. În baza Ordonanței Relansării (OUG 8/2026), finanțarea nu se mai limitează la granturi, ci include garanții și credite pe termen lung oferite de Banca de Investiții și Dezvoltare pentru noile tehnologii.

Strategia pune accent, potrivit ministrului interimar, pe susținerea ecosistemelor de inovare și a start-up-urilor, renunțându-se la sprijinirea individuală a firmelor sau la principiul „primul venit, primul servit”.

Totodată, Irineu Darău susține eliminarea monopolului de stat în deciziile de finanțare și implicarea antreprenorilor și finanțatorilor privați în board-urile de evaluare. „Cred că e mai corect să finanțezi ecosisteme de inovare și de startup-uri decât să încerci să finanțezi companii individuale”, a spus Darău.

„Cred cu tărie că trebuie să renunțăm la monopolul statului asupra acestor decizii. Nu trebuie să renunțăm de tot la participarea statului, dar trebuie să facem apel la antreprenori cu experiență, la finanțatori cu experiență și să-i aducem la aceste decizii”, a mai spus acesta.