Home » COHERO4EU » Efectele fondurilor UE în educație, explicate de reprezentanții studenților și elevilor: “Aceste efecte se resimt, chiar dacă ei nu conștientizează, în viața lor de zi cu zi”

Efectele fondurilor UE în educație, explicate de reprezentanții studenților și elevilor: “Aceste efecte se resimt, chiar dacă ei nu conștientizează, în viața lor de zi cu zi”

Ascultă articolul

Deși tinerii nu percep mereu impactul direct al fondurilor europene, acestea susțin servicii esențiale precum transportul școlar, burse sau infrastructura. Reprezentanții studenților și elevilor au explicat într-un interviu G4Media, acordat în cadrul Summitului Comunităților Locale, ce înseamnă aceste investiții pentru ei, și ce ar trebui îmbunătățit. Potrivit lor,  investițiile viitoare ar trebui să se axeze pe modernizarea campusurilor, consiliere oferită de experți și o digitalizare mai practică.

- articolul continuă mai jos -

Mihnea Haiduc, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), a explicat cum resimt elevii efectele fondurilor europene:

„Este foarte important să înțelegem că la firul ierbii, în sălile de clasă elevii nu resimt efectele acestui buget, pentru că acesta este la o scală foarte mare, și atunci pentru ei, evident nu este tot timpul important. Însă, aceste efecte se resimt, chiar dacă ei nu conștientizează, în viața lor de zi cu zi, prin faptul că există sau nu transport de la o unitate de învățământ către casă sau cartierul în care ei stau, dacă există acces la servicii de consiliere psihologică în școli, dacă există acces la laboratoare sau resurse digitale în școli.”

O altă problematică abordată de acesta în cadrul Summitului Comunităților Locale a fost conceptul de digitalizare și cum ar trebui aceasta abordat în școli: 

„Pentru foarte mulți, digitalizarea înseamnă informatică sau scriere de cod, ceea ce este o percepție total greșită în opinia noastră, deoarece noi când ne referim la digitalizarea și la educația media în școli, ne referim strict la competențele pe care un elev ar trebui să le aibă în secolul 21, în ceea ce privește navigarea internetului propriu-zis”.

Mihnea Haiduc a subliniat că elevii ar trebui să învețe să identifice știrile false sau să știe cum să verifice o informație cu ajutorul surselor de încredere:

Adică tu ar trebui să știi să faci diferența între un fake news și o știre adevărată, să îți cauți sursele de informare […]. Tu trebuie să știi să navighezi lumea digitală în care trăim în această perioadă și care doar se va aprofunda, mai ales că vorbim despre AI și așa mai departe. Elevii trebuie să fie învățați încă din gimnaziu, să folosesc aceste tool-uri, aceste resurse spre beneficiul lor și în scopul lor, dar în același timp să știe care sunt riscurile și care sunt limitările.”

La nivelul universităților, banii europeni se văd în moduri diferite. Albert Conachi, reprezentant al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), a explicat situația:

„Fondurile europene la nivelul universităților se resimt mai mult sau mai puțin. În momentul actual considerăm că nu se resimt de către studenți în mod direct, ci mai mult prin infrastructură, sustenabilitate, energie și acum prin bursele studenților, doar să nu uităm că această măsură este doar una temporară.”

Reprezentantul ANOSR a oferit, de asemenea, trei schimbări pe care le consideră necesare, care s-ar putea realiza cu ajutorul fondurilor europene: 

  • Clădiri și spații mai bune pentru studenți: „În primul rând infrastructura serviciilor studențești. Aici ne referim la cămine, cantine, campusuri mai moderne, locuri de recreere și spații de lucru și acesta un aspect important pentru pentru studenți.”
  • Consiliere și orientare în carieră: „Al doilea punct pe care aș vrea să-l ating este despre consiliere și orientare în carieră. Aceasta ar trebui să fie una de specialitate, de altfel, proiectele care implică practic experți în consultări pentru identificarea celui mai bun parcurs pentru fiecare student sau tânăr, atât academic – la masterat și la doctorat, cât și profesional și aici ne referim la un eventual job.”
  • Digitalizare: „Al treilea lucru pe care aș vrea să-l ating, este vorba despre digitalizare, unde avem nevoie de platforme mai puține, informații mai bine centralizate într-o singură aplicație și așa mai departe.”

 

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

„Eroii coeziunii: bune practici și perspective din România”

Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate sunt însă exclusiv ale autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.

Top Articole