G4Media.ro

VIDEO DEZBATERE Sierra Quadrant – G4Media: „Casele pasive, soluția green pentru locuințele…

pexels.com

VIDEO DEZBATERE Sierra Quadrant – G4Media: „Casele pasive, soluția green pentru locuințele viitorului?”, de la ora 10,00

„Casele pasive, soluția green pentru locuințele viitorului?” este a zecea conferință dintr-o serie de 12 întâlniri organizate de Sierra Quadrant, care își propun să găsească răspunsuri la întrebările nespuse, în încercarea de a înțelege viitorul la care va trebui să ne adaptăm. Conferința are loc astăzi, 24 august, între orele 10,00-12,00 AM, în format online.


Invitați:

  • Horia Petran, Senior Researcher at NIRD URBAN-INCERC, President at Cluster pRO-nZEB, doctor în științe în inginerie mecanică
  • Ing. Marius Nicolae, Inginer structurist, fondator și director tehnic al Evo Design S.R.L.
  • Marius Șoflete, inginer constructor și proiectant specializat de case pasive
  • Arh. Andrei Dozsa, arhitect cu o vastă experiență, proiectant al unor clădiri inovative
  • Mihai Verșescu, secretar general PATRES, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România

Moderator: Cristian PANTAZI, redactor-șef G4Media.ro.

Dezbaterea este transmisă VIDEO și LIVE TEXT, de la ora 10,00.

Principalele declarații:

Ora 10:06 Horia Petran

  • E o temă foarte de actualitate. Eu mă ocup cu partea de performanță energetică de mai bine de 25 de ani. Acum vorbim de case pasive, clădiri cu consum de energie aproape zero. Acum 30 de ani s-a construit prima casă pasivă, standardul a fost definit acum mai bine de 25 de ani.
  • Practic e vorba de un concept care se bazează pe niște principii de fizica a construcțiilor. La noi, acum 5-6 ani erau câteva case care urmau să fie certificate iar acum sunt peste 100, fie certificate fie în curs
  • Casa ecologică e realizată din materiale naturale, durabilă dar ușor biodegradabilă
  • Cele două concepte sunt diferite  dar nu se exclud.
  • Ambele sunt niște standarde voluntare, dar sunt foarte utile acum, nu doar  în contextul creșterii costurilor cu energia

Marius Nicolae

  • Proiectez cam de 18 ani tot felul de structuri, de la beton, metal, mai nou și lemn. De curând am început să ne concentrăm atenția către case cu consum din ce în ce mai mic de energie
  • Noi ne concentrăm cel mai mult pe partea de construire, acolo se pot obține economii importante, prin consum redus de materiale în primul rând
  • Primordial, încercăm să scădem dimensiunea elementelor, să le facem din ce în ce mai ecologice, mai ușoare
  • Unul dintre materialele către care ne-am orientat este lemnul, un material ecologic cu foarte bun transfer termic, și le putem duce cât mai aproape de niște case pasive, cu efort relativ mic
  • Pentru a obține aceste case pasive, pentru clădirile multietajate soluția cea mai la îndemână este o foarte bună izolare a acestora, folosirea de ferestre foarte eficiente, folosirea de resurse regenerabile
  • Noi avem și niște proiecte personale în care încercăm să găsim o soluție pentru eficientizarea locuințelor mici

Mihai Verșescu

  • Eu am pornit de la premisa ca cel mai ieftin MW  e cel pe care nu-l consumăm
  • Noi vedem și partea plină în ce privește creșterea prețurilor la gaze, care se traduce prin fezabilitatea acestor proiecte privind prosumerii
  • Atât populația, cât și companiile trebuie să se îndrepte spre investiții privind prosumatorii

Andrei Dozsa

  • Timp de 6-7 ani, am prefabricat cu lemn românesc și am montat case în Europa, în special în Norvegia, și ne-am racordat la această cultură, la ideea unei case performante din punct de vedere energetic
  • Este un standard voluntar, mai ales în nordul Europei, unde conștiința socială este mult mai prezentă, dar în ultima vreme statele încearcă să implementeze standarde care să susțină sustenabilitatea acestor case
  • Când vorbim de legislație, aceasta cuantifică foarte bine performanța energetică a unei case
  • Trebuie să facem o delimitare între case ecologice și case pasive
  • Ambele concepte sunt destul de vaste, dar se întrepătrund la un moment dat

Ora 10:23 Horia Petran

  • Din  perspectiva unei case pasive nu putem spune că a evoluat foarte mult tehnologia. Nu era atât de accesibilă la noi pe piață, trebuia sa găsim furnizori din afara țării, ceea ce nu mai este cazul acum
  • Materialele și sistemele de termoizolare existau și există, ferestre foarte performante, zone de vulnerabilitate, acele punți termice, etanșeitatea la aer, sunt tehnologii care există de ani de zile
  • O tehnologie care nu e deloc nouă – sistemele de furnizare a aerului curant, ventilarea mecanică cu recuperarea căldurii.
  • Din punct de vedere al fezabilității, trebuie văzut din ce perspectivă privim.
  • Clădirile cu un consum redus au costuri poate un pic mai mari, dar costurile de exploatare sunt mult mai mici
  • Ar trebui să schimbăm paradigma de la gândirea în termeni de investiție inițială la costul total de exploatare
  • O clădire e prin definiție o investiție pe termen lung
  • Dacă pun o termoizolație mai groasă, o fereastră mai bună, toate vor avea un impact asupra costurilor de exploatare
  • S-ar putea, mai ales în condițiile în care costul energiei crește, s-ar putea ca o casă pasivă să fie decizia cea mai bună, chiar dacă investiția e mai mare

Mihai Verșescu

  • Observăm o preocupare majoră prin instalarea acestor sisteme de producție de energie
  • Avem legislație dar în ce privește legislația nZEB, legea 101, nu se respectă.
  • Acest mecanism privind decontarea cantitativă nu este printre cele mai bune. Prosumatorul este încărcat cu alte costuri, costul de dezechilibre, costul cu rețeaua.
  • Toate aceste mecanisme și legi pot fi îndreptate astfel încât populația, administrațiile locale și companiile pot dezvolta mai multe sisteme de energie regenerabile
  • Pe departe cel mai utilizat tip de producție e cel fotovoltaic
  • Un alt tip care poate fi utilizat, și noi îl promovăm, este geotermalul, mai ales în nordul Bucureștiului, unde se află niște pungi foarte mari pe geotermal
  • Legat de vânt, avem în Dobrogea și curbura Carpaților

Marius Nicolae

  • Noi am avut foarte multe cereri să verificăm acoperișurile dacă se pot instala panouri fotovoltaice
  • Toate clădirile, hale industriale, le proiectăm pentru a fi pregătite să preia  încărcările aferente amplasării unor panouri, chiar dacă nu se dorește în acest moment, pentru că s-ar putea să fie cerere în viitor
  • Există o barieră de educație. Una dintre cele mai pasive case care se poate construi ar avea o structură din lemn, dar populația este reticentă în a construi pe lemn, au îndoieli legate de rezistența la foc, durabilitatea acestui material
  • Practic, doresc să construiască clasic, cu cărămidă, sunt destul de reticenți în a folosi materiale noi
  • Am dezvoltat unul dintre cele mai mari domuri geodezice din Europa pe lemn, o structură cu care se pot acoperi suprafețe foarte mari cu consum foarte mic de materiale. Explorăm ideea de a folosi acest dom geodezic la construirea de case. Ideea nu este nouă, dar a început să fie din ce în ce mai folosită în Europa.
  • Încercăm să construim un dom geodezic ca un fel de barieră exterioară în care să se creeze un microclimat în care să se amplaseze o casă.
  • Cea mai mare problemă este nu atât asigurarea încălzirii, problema cea mai mare este vara, la răcire, din cauza efectului de seră

Andrei Dozsa

  • În calitate de proiectant, în ultima vreme mi se pun întrebări care înainte nu se punea. Lumea trece printr-un proces de familiarizare cu aceste concepte. Sunt întrebări legate de performanța energetică a clădirii
  • Noi fiind specializați în special în structuri de lemn și materiale ecologice, un sfert din discuția cu un potențial client e o mică introducere a lui în domeniul conceptului de materiale noi, sustenabilitate etc
  • Cred că perioada aceasta istorică prin care trecem este cea în care lumea începe să devină conștientă că trebuie să se desprindă un pic de beton, de masivitate, și să folosească materiale sendviș
  • Casele care se fac în nordul Europei, în America sunt case care se fac din pereți cu mai multe straturi, care asigură eficiența energetică a casei
  • Pentru România, descoperirea cea mai mare ar fi să folosim cam toate materialele care se folosesc la o casă creată în Scandinavia, și să ne ținem mintea deschisă către folosirea acestor materiale

Horia Petran

  • Stadiul pieței din România e subdezvoltat cu siguranță, dar schimbările apar rapid
  • S-a vorbit mai devreme de conștiința socială în țările nordice, dar e nevoie de un nivel de educație mult mai ridicat pentru a conștientiza importanța economiei de resurse, de energie. o conștientizare atât la nivelul beneficiarilor, cât și al companiilor de construcție
  • Am început aceste inițiative acum vreo 10 ani și am dezvoltat un hub în care avem o componentă foarte accentuată de pregătire practică, de dezvoltare
  • Am avut o inițiativă de a coagula niște poli din piață, cercetare, mediu economic și administrația publică într-un cluster pentru promovarea clădirilor cu un consum de energie aproape de zero
  • Avem deja peste o sută de profesioniști certificați și peste 110 consultanți de case pasive
  • Din punct de vedere al conștientizării, avem caravana nZEB, anul acesta am pornit la Brașov, am ajuns la Iași și planificăm următoarea oprire la Cluj
  • E vorba de o mișcare pe care încercăm să o creăm, care crește
  • Sperăm să contribuim astfel la difuzarea și înțelegerea importanței construirii de case pasive
  • Putem, e vorba de un puzzle pe care trebuie să-l optimizăm astfel încât să iasă o performanță cât mai bună
  • Ne adresăm unei palete foarte mari de grupuri țintă
  • Ce am observat, este că lucrurile se mișcă, lumea vine mai informată, există o preocupare
  • Asta este prima sămânță pentru a putea obține un nivel mai bun de conștientizare
  • Există o problemă și pe piața forței de muncă. Nivelul de  calificare este unul bun, aproape suficient, dar nu ține pasul cu această evoluție
  • E nevoie de o specializare la nivelul fiecărei ocupații, pentru a ajunge la calificarea dorită
  • Dacă nu, acest lucru devine critic și o barieră care împiedică avansul

Marius Nicolae

  • Există rezistențe pe toate planurile, încă din faza de proiectare. Sunt concepții vechi și până și proiectanții se adaptează mai greu
  • Cel mai mare educator acum este factura la energie termică, motivul acestei discuții este faptul că a crescut prețul la energia termică foarte foarte mult
  • O parte din consumatori sunt preocupați de schimbările climatice, astea sunt motivele care ne împing să schimbăm ceva
  • La proiectanți e un pic mai ușor, dar următoarea barieră e cea a beneficiarului. Dacă e unul mare, s-ar putea să fie mai sensibil, pentru că o performanță energetică mai mare înseamnă costuri mai mari, deci o profitabilitate mai mică
    Dacă vorbim de beneficiari privați, aceștia au început să fie mai receptivi la implementarea acestor standarde noi
  • Ultima barieră e legată de implementarea în execuție: forța de muncă nu e foarte bine educată, trebuie mai mult controale pe șantier, începând cu șefii de șantier până la muncitori

Marius Șoflete:

  • Dorința beneficiarilor de a avea case mai eficiente a crescut exponențial în această perioadă
  • Reticența a scăzut gradual în timp
  • Eu mă confrunt cu cereri foarte mari pentru construcții eficiente
  • Problema este cea de bugetare corectă
  • Una dintre concepții este cea a prețurilor de pe OLX
  • Oamenii încă se văd făcând proiecte destul de mari. Zona asta se poate regla pe niște proiecte mai mici, mai optimizate
  • Beneficiarii sunt din ce în ce mai interesați, crește nivelul de deschidere. Provocarea cea mai mare e legată de prețuri
  • O altă problemă e legată de neînțelegerea corectă a principiilor de case pasive
  • Oamenii prin nZEB înțeleg în continuare doar panouri solare
  • O altă problemă este forța de muncă, și calificată și necalificată
  • A crescut piața de sisteme de etanșare și folii, benzi accesorii aferente, a crescut piața caselor prefabricate din lemn

Andrei Dozsa

  • Diverse corporații au deja pe foaia lor de parcurs implementate principii de eficiență energetică la nivel de grup. Reprezentanții naționali implementează în mod automat aceste măsuri.
  • Implementarea nZEB este mai ușoară la nivel de client instituțional decât la nivelul unui client privat
  • O casă pasivă e acea casă în care consumul tău energetic este doar cel pe care îl ai pentru încălzirea sau răcirea schimburilor de aer
  • Acum 10 ani, în Norvegia, absolut toate casele de acolo aveau ventilație proprie, chiar și casele modeste, cu schimbătoare de căldură, astfel încât să deservească toată clădirea
  • La noi acest lucru acum se descoperă

Horia Petran

  • Nu vom putea realiza ce ne-am propus la nivelul fondului construit doar cu banii din fonduri publice
  • O casă pasivă nu înseamnă fotovoltaice. Întâi trebuie să reduc foarte mult consumul de energie
  • Pentru clădirile noi nu sunt suficiente fonduri care sunt alocate. Sunt construite niște programe care sunt mai bune și mai puțin bune.
  • Dacă e vorba de bani publici, toată lumea e atentă cum se cheltuie, fără să se gândească la finalitate. Trebuie să avem niște caiete de sarcini făcute profesionist, pentru a obține calitate cu investiția pe care o avem
  • Sunt programe foarte bune, care se adresează unor zone care până acum nu au fost abordate, cum sunt casele unifamiliale
  • Trei puncte sunt foarte importante: obiectul investiției, modul de implementare și cum vindem programul respectiv
  • O responsabilitate foarte mare la administrație este să comunice cu proprietarul de clădiri pentru  a avea niște programe care să atragă fonduri private, utilizând componenta de grant pe care deja o avem
  • Un alt punct este legate de flexibilitatea instrumentelor de finanțare
  • Vorbesc despre impozitul pe clădire, care ar putea fi scutit o perioadă bună de timp
  • În fond vorbim de proprietate privată și grija ar trebui să fie a proprietarilor
  • Primăria, când folosește niște bani publici, pentru a crește performanța unei clădiri private, nu comunică deloc cu proprietarii, e un drum destul de rigid, și de aici apare și reticența proprietarilor

Marius Nicolae

  • Cea mai mare problemă a beneficiarilor este birocrația. În viitor, în zonele dens populate nu o să se mai construiască mult, preocuparea va fi pe renovarea fondului construit, creșterea performanței energetice a acestuia
  • În prezent nu există programe de încurajare a renovării clădirilor existente, foarte multe proiecte sunt blocate la ministerul Culturii, pentru un monument istoric etapa de avizare poate ajunge și la doi ani

Marius Șoflete

  • Noi ne-am orientat spre sectorul privat, fără dependențe față de stat
  • Poate singurele cazuri în care au fost  niște defazaje erau legate de anumite finanțări
  • Am depus și eu pentru casa energetică, am fost penalizat pentru o afurisită de virgulă, acum dosarul este blocat, pierdut în neant
  • Dacă resursa de timp e mai scumpă decât resursa financiară, interacțiunea cu diverse instituții poate să aducă complicații
  • Am participat la proiecte în care constructorii făceau finanțări și, pentru a se încadra în bugete făceau concesii extrem de dure, clădirile erau extrem de proaste ca să iasă pe decont
  • Rezultatele bune pe care le-am văzut au fost aceste finanțări pentru achiziția de panouri fotovoltaice
  • Acolo în schimb am observat apariția unor firme căpușă care veneau cu niște chituri extrem de proaste, se bazau pe inocența beneficiarilor
  • Ce primeau era o chestie de 3-4000 de euro la o finanțare de 10.000 de euro

Andrei Dozsa

  • Toți clienții se confruntă cu lipsa de predictibilitate în domeniul prețurilor și al obținerii de autorizații și avize
  • Nu știi niciodată și nu poți face un timeline pentru un proiect
  • Lipsa de predictibilitate te afectează până la punctul de a renunța la proiecte. Avem clienți care au părăsit România renunțând la proiecte majore pentru că nu vedeau luminița de la capătul tunelului
  • Că este rea voință, că e altceva, e un sistem care nu funcționează
  • Până la o reformă administrativă reală, nu va funcționa
  • Referitor la casa pasivă, eu cred că problema noastră este să definim un produs care este optim. Există conceptul MAYA, vei încerca să introduce sistemele cele mai avansate, dar acceptabile încă din punct de vedere al costurilor
  • Barierele educaționale sunt încă foarte puternice. Discuția centrală termică comună vs individuală. Individualismul balcanic îți permite încă o centrală individuală într-o clădire cu 300 de apartamente. Aici ai nevoie de instituții

Marius Șoflete

  • Noi avem acum în buzunar decât prima misiune în spațiu, dar construim mai prost ca acum 50 de ani
  • Evoluția tehnologică are loc și în domeniul construcțiilor, există sisteme eficiente și în variante clasice
  • Astăzi a construi o casă eficientă energetic nu este mult mai scump decât o casă clasică
  • Sunt niște mici pași care, făcuți corect, cresc puternic eficiența energetică

Horia Petran

  • După aproape trei ani de când am depus primul dosar la casa verde, am luat decizia să pun fotovoltaice pe banii mei
  • Cea mai mare cauză e lipsa de încredere. Dezvoltarea unei comunicări cu beneficiarul este cea mai importantă
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. N piedici sa iti faci propria casa green. Ia incercati!. Vorbim ca sa nu tacem.

    • Vorbesti in necunostina de cauza. Despre ce N piedici vorbesti ?
      Singura piedica este mentalitatea.
      Poti construi o casa pasiva in regie proprie, ai nevoie de know-how si dorinta.
      Pentru know-how vezi canalul de YT a lui Soflete.

  2. Casa cea mai pasivă este casa cea mai ieftina întrucât valoarea banului este susținută de petrol (petro dolar). Banul este o reprezentare a energiei. Dacă o casă „pasivă” mă costă 500.000 dolari si consuma 500 dolari pe an să stai in confort maxim și o casă „prost construită” costa 5000 dolari și faci frigul si căldura in ea si consumi tot 500 dolari atunci mult mai pasivă in 25 ani este casa „prost construită”.

  3. Fara o raspundere penala a auditorilor energetici in caz ca proiectul nu se respecta conform normelor NZEB… nu se va schimba nimic.
    Auditorul energetic trebuie sa urmareasca cap coada implementarea solutilor propuse de arhitect pentru a aduce casa in standardul NZEB.
    Degeaba toata lumea pune termoizolatii in documentatii… dar nimeni nu le pune in realitate.

  4. Monica, pastilele!