VIDEO | Companie românească a cărei tehnologie AI este folosită de Departamentul de Război din SUA: Fiecare țară trebuie să aibă un „Palantir” al ei / România trebuie să exporte proprietate intelectuală, iar statul poate ajuta (Frontier Defense)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

UPDATE: După publicarea acestui articol, publicația G4Media a fost acuzată că promovează un om care a fost neolegionar în urmă cu 20 de ani. Acuzațiile vin în urma unui articol publicat în PressOne. Menționăm că în centrul acestui articol nu se află omul George Bara, ci compania Zetta Critical AI, care este una dintre firmele românești selectate în cadrul proiectului ATLAS, finanțat inclusiv prin Fondul European de Apărare (EDF – European Defence Fund). Serviciile sale AI sunt folosite de instituțiile de forță din țară și din SUA în scopuri de apărare și securitate. L-am întrebat pe reprezentantul companiei cum răspunde acuzațiilor care i se aduc. Am primit răspuns de la fondatorul, acționarul majoritar și CEO-ul Zetta, Emil Ștețco:

„Presupusele legături dintre activitatea Zetta și opiniile sau afinitățile ideologice ale unuia dintre acționari sunt nefondate. Activitățile invocate, pe care nu le comentăm aici, sunt anterioare intrării acestuia în acționariatul companiei, în 2016, precum și primului contract al companiei cu o instituție publică, în 2019. Zetta nu este un actor politic, nu promovează ideologii și nu desfășoară activități cu caracter politic. În spatele companiei se află o echipă de profesioniști, ingineri și cercetători, concentrați exclusiv pe dezvoltarea de tehnologii AI sigure, robuste și conforme cu legea. Întreaga activitate a Zetta este legală, transparentă în raport cu partenerii săi instituționali și desfășurată în cadrul contractual și normativ aplicabil. Compania respinge orice încercare de a transfera retroactiv asupra sa interpretări sau controverse care nu au legătură cu activitatea sa curentă.”

Articolul inițial:

Pentru a ajunge să fie suverană din punct de vedere tehnologic și la independență în analiza informațiilor critice, fiecare țară trebuie „să își dezvolte un Palantir al ei”, a declarat Georga Bara, reprezentant al companiei Zetta Critical AI, care furnizează servicii inclusiv pentru Departamentul de Război din SUA, prin intermediul partenerului său Veritone, la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 9). Firma este specializată în soluții AI securizate pentru misiuni critice în domenii precum apărare, intelligence, securitate publică și law enforcement, iar printre clienți se numără și instituții de forță din România, precum SPP, MAI sau MApN.

„Ideea e că fiecare țară trebuie să aibă un Palantir al ei. Acum, în lipsa altei companii, am ales Palantir pentru că e cunoscută, e notorie. Asta este ideea, că noi trebuie să dezvoltăm genul acesta de sisteme avansate in-house în România, să zic în Europa”, a declarat el.

Invitatul a subliniat consecințele grave ale lipsei unei astfel de tehnologii suverane pentru instituțiile statului. „Dacă nu faci chestiunea asta, o să rămâi în urmă. O să depinzi de informațiile pe care ți le dau alții sau o să ai analiză de intelligence care o să vină prea târziu și o să se întâmple lucruri rele”, a avertizat Bara.

Tehnologia Zetta procesează date multimodale (text, audio, video, imagini) prin algoritmi de procesare a limbajului natural, inclusiv speech-to-text, OCR (Optical Character Recognition), traducere automată, analiză de sentiment, nume, locații, detectare de obiecte și descriere video, suportând peste 100 de limbi.

Platforma funcționează pe infrastructura locală a clientului (on-premise), fără conexiune la internet. „Înseamnă ca tu să poți să-ți procesezi propriile date în propriile centre de date, cu propriile unelte, fără ca altcineva să le vadă, fără conexiuni la cloud, fără conexiuni la internet”, a precizat invitatul.

Un domeniu cu toleranță redusă la eroare

Deoarece platforma este utilizată în domenii în care erorile pot avea consecințe grave, rolul inteligenței artificiale este de asistență, decizia finală aparținând omului (conceptul de human in the loop).

Sistemele de AI sunt utilizate ca unelte de productivitate pentru a sorta și analiza volume uriașe de informații.

„Cu siguranță ar fi absurd să lași un sistem, fie și unul bine făcut, să ia decizii. Până la urmă, inteligența artificială e un sistem care te ajută la decizii. Decizia finală este tot timpul luată de un om și, cum am zis mai înainte, beneficiul inteligenței artificiale este că îți pregătește datele, ți le triază, ți le sortează, ți le organizează, ca apoi tu să poți lua o decizie”, a declarat Georga Bara.

Acționăm reactiv la dezinformare

Inteligența artificială dezvoltată de companii precum Zetta este folosită reactiv de instituțiile statului pentru a detecta campanii de propagandă și dezinformare și monitorizează zeci de posturi radio, TV și site-uri web. Marea provocare, însă, o reprezintă imposibilitatea de a accesa intern toate datele deținute de marile platforme americane sau internaționale de social media, potrivit reprezentantului Zetta.

„Însă marea problemă care cred că este, din nou, accesul la date. Adică tu poți să-ți faci algoritmi, poți să-ți faci platforme, dar atâta timp cât nu ai acces la toate datele de pe rețelele sociale, de pe TikTok, de pe Twitter, de pe Facebook, nu prea poți să știi ce se întâmplă”, a explicat el.

„Noi acționăm reactiv”, a precizat Bara, apoi a adăugat că ceea ce se poate face la nivel de stat este să se monitorizeze cât mai multe surse cu tehnologiile existente pentru a detecta dezinformarea.

Firma a fost și ea arătată cu degetul în domeniu. Criticii au susținut că platforma Stirili.ro, deținută de Zetta, nu interzice sursele de știri recunoscute pentru dezinformare. George Bara a explicat decizia printr-o paralelă cu activitatea analiștilor din serviciile de intelligence. Aceștia monitorizează inclusiv informațiile false sau propaganda pentru a identifica riscuri la adresa securității naționale.

„Ele (n.e. – sursele respective) trebuie să fie agregate în continuare pentru că acest fapt oferă valoare platformei. Nu te pune într-o bulă informațională și poți vedea ce se întâmplă. Poate citești știrile nu ca să-ți hrănești propriile cunoștințe, ci să observi ce face cealaltă parte”, a declarat invitatul. „Nu, n-ar avea sens să limităm, dar, din câte îmi amintesc, aplicația îți permite să ștergi surse, să adaugi surse. Deci controlul este lăsat la utilizator.”

Un altfel de „Palantir”

Deși soluțiile Zetta AI sunt uneori comparate cu platforma companiei Palantir, există o diferență majoră de abordare: Zetta furnizează doar tehnologia, fără a avea acces la datele sau infrastructura guvernelor și instituțiilor de forță cu care lucrează, potrivit lui Bara.

„Diferența între noi și Palantir este că Palantir vede datele clientului. Ei, când lucrează cu un minister, sunt acolo cu oameni care văd datele private ale cetățenilor, văd datele de intelligence”, a spus el, adăugând că „noi livrăm unelte, noi nu vedem datele, noi nu intrăm în infrastructurile clienților. E ca și cum ai vinde o cutie și o dai mai departe”.

Dezvoltarea de AI în România: lipsă fonduri, hardware scump, rețea energetică nepregătită

Dezvoltarea inteligenței artificiale în România se confruntă cu obstacole majore, în ciuda potențialului ridicat al specialiștilor locali. Reprezentantul Zetta Critical AI subliniază că principala problemă nu este lipsa expertizei, ci dificultatea implementării practice.

Principalele bariere includ accesul limitat la finanțare din cauza absenței unor fonduri de investiții agile și costurile exorbitante ale componentelor hardware necesare, care sunt adesea restricționate sau se scumpesc rapid. O altă provocare sistemică este infrastructura energetică învechită; centrele de date AI sunt mari consumatoare de energie, iar rețeaua națională riscă să nu poată susține acest consum.

„Nu cred că suntem în urmă cu inteligența artificială, cred că suntem în urmă cu punerea ei în practică. Deci ne lipsesc fondurile de investiții care să aibă bani suficienți, da, și să fie suficient de agile ca să poată să investească în tinerele speranțe. Ne lipsesc echipamentele hardware. Trebuie să înțelegem că sunt echipamente și plăci de procesare grafică care sunt restricționate la vânzare în România și sunt disponibile doar anumitor companii din SUA și așa mai departe”, a explicat el.

Deși cercetătorii români sunt considerați de talie mondială, birocrația statului și ritmul lent de adaptare la realitățile tehnologice frânează progresul, mai observă Bara.

Beneficiile exportului de proprietate intelectuală

Dezvoltarea de tehnologii avansate în România, într-un domeniu precum inteligența artificială, nu suferă din cauza lipsei de specialiști în cercetare, care există și sunt foarte buni, ci din lipsa de finanțare, accesul dificil la hardware și, mai ales, lipsa unor canale de vânzare pe piața externă. În domeniul strategic militar și de securitate (defense), eforturile de export ale companiilor locale necesită implicare diplomatică și facilitare din partea instituțiilor statului, crede Bara.

„Deci, la nivelul ăsta de defense, de sector public, de domeniu strategic, ai nevoie și de ajutor din partea statului. Este ireal să crezi că o companie de 15 oameni va putea să spargă, cu ghilimele de rigoare, o piață, fie și aceea din SUA”, a spus reprezentantul Zetta.

Potrivit invitatului, statul are de beneficiat de pe urma exportului de proprietate intelectuală (IP).

„Noi trebuie să exportăm. Trebuie să exportăm mai mult decât importăm. Și exportul cel mai valoros pe care îl are țara este licența, IP-ul, proprietatea intelectuală sub forma unor licențe, nu materialele brute, nu lemnul prelucrat și așa mai departe, pentru că acolo se reechilibrează balanța și de acolo începi să vezi beneficii și pentru cursul valutar, și pentru inflație și așa mai departe”, a adăugat Georga Bara.