VIDEO | Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice recuperate după furtul de la muzeul Drents au ajuns în România, sub escorta forțelor speciale / Artefactele au fost prezentate la Muzeul Național de Istorie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice recuperate după furtul de la muzeul Drents din Assen (Olanda) au ajuns în România, marți, sub escorta forțelor speciale. Avionul care a adus artefactele a aterizat la ora 17.30.

La ora 19.30, artefactele au fost prezentate presei la Muzeul Național de Istorie a României.

Vezi Galeria foto 7 Imagini

Începând de miercuri și până pe 3 mai 2026, publicul din România va putea să admire comorile, într-o expoziție de 12 zile, organizată la Muzeul Național de Istorie a României.

„Începând cu data de 22 aprilie și până pe 3 mai 2026, aceste piese excepționale, recuperate, vor putea fi admirate de publicul larg, la Muzeul Național de Istorie a României, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00”, a transmis instituția.

Piesele vor fi prezentate mai întâi presei, marți seară, la Muzeul Național de Istorie a României, aceasta fiind prima prezentare după revenirea lor în țară.

Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, unde erau expuse în cadrul expoziției „Dacia – Regatul aurului și argintului”. Hoții au folosit explozibili pentru a forța accesul în muzeu, apoi au spart vitrinele și au sustras obiectele. Coiful și două dintre brățări au fost recuperate la începutul lunii aprilie 2026, după mai bine de un an de la furt.

Coiful de la Coțofenești este considerat unul dintre cele mai spectaculoase artefacte din patrimoniul arheologic al României, o piesă cu valoare „arheologică, istorică și artistică excepțională”, potrivit muzeului.

Realizat din aur și datat în secolul al IV-lea î.Hr., coiful este decorat cu motive complexe, inclusiv o pereche de ochi apotropaici pe partea frontală și scene de sacrificiu pe obrăzare, părțile laterale ale coifului, care acoperă obrajii. Specialiștii îl consideră un obiect unicat, asociat elitei getice, și o mărturie a legăturilor culturale dintre spațiul carpato-dunărean și lumea greacă sau scitică.

Descoperit în anii 1920 în județul Prahova, coiful a devenit una dintre cele mai reprezentative piese ale tezaurului istoric al României.