Uniunea Europeană avertizează că digitalizarea justiţiei riscă să încalce drepturile omului

Utilizarea instrumentelor digitale poate simplifica şi eficientiza sistemul judiciar, dar implică şi riscuri precum încălcarea vieţii private şi discriminarea celor care nu au acces la aceste tehnologii sau nu deţin cunoştinţele necesare pentru a le utiliza, avertizează Uniunea Europeană într-un raport publicat joi şi citat de agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

În acest raport, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) analizează modul în care instrumente precum procesele prin videoconferinţă, raportarea infracţiunilor pe platforme digitale şi utilizarea inteligenţei artificiale pentru transcrierea mărturiilor sunt deja implementate în şapte ţări membre ale UE.

Analiza se concentrează pe opiniile a aproximativ 200 de profesionişti din domeniul juridic şi concluzionează că, în general, aceştia consideră utilizarea acestor tehnologii ca fiind benefică atât pentru propria lor muncă, cât şi pentru realizarea drepturilor fundamentale.

Cu toate acestea, ei avertizează şi asupra consecinţelor negative în cazul în care consideraţiile privind drepturile fundamentale nu au fost integrate în mod corespunzător în proiectarea acestor instrumente digitale deoarece dreptul la un proces echitabil sau la nediscriminare ar putea fi subminate.

„Trebuie să eliminăm decalajul digital şi să asigurăm a ccesul la justiţie pentru toţi astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”, afirmă Sirpa Rautio, directorul general al FRA, în raportul intitulat „Digitalizarea justiţiei: o abordare bazată pe drepturile fundamentale”.

De exemplu, FRA susţine că ar trebui oferită asistenţă practică pentru a ajuta oamenii să acceseze şi să navigheze prin sistemul judiciar şi că străinii sau nerezidenţii nu pot fi excluşi de la accesarea acestor sisteme pentru că nu deţin un document de identitate din ţara în care au loc procedurile judiciare.

„Pe de o parte, cercetarea documentară arată că statele membre ale UE depun eforturi pentru a îmbunătăţi accesul persoanelor cu dizabilităţi la site-urile web ale serviciilor judiciare şi la aplicaţiile mobile”, notează raportul.

FRA solicită, de asemenea, includerea nu numai a judecătorilor şi procurorilor în dezvoltarea noilor sisteme digitale, ci şi a experţilor în drepturile omului, a ombudsmanilor şi a autorităţilor pentru protecţia datelor.

Potrivit FRA, această cooperare va contribui la asigurarea faptului că aceste instrumente sunt incluzive şi respectă drepturile omului.
Una dintre recomandările FRA către statele membre UE este de a menţine alternative non-digitale pentru cei care nu au acces la tehnologie sau abilităţile necesare pentru a o utiliza.

Raportul concluzionează că este important să se instruiască personalul sistemului judiciar nu numai în utilizarea acestor noi tehnologii, ci şi în ceea ce priveşte riscurile potenţiale de părtinire, discriminare şi erori în sistemele de inteligenţă artificială, care ar trebui să fie supuse unor evaluări ale impactului asupra drepturilor fundamentale.