Un student de la Cambridge a descifrat o dilemă gramaticală a limbii sanscrite care a intrigat cercetătorii timp de secole

O dilemă gramaticală care a nedumerit savanţii încă din secolul al V-lea î.Hr. a fost descifrată de un student de la Universitatea Cambridge şi ar putea „revoluţiona studiul sanscritei”, a precizat un profesor din cadrul acestei universităţi, potrivit DPA şi PA Media.

Doctorandul Rishi Rajpopat, în vârstă de 27 de ani, a descifrat o regulă predată de Panini, un maestru al străvechii limbi sanscrite, care a trăit în urmă cu circa 2.500 de ani.

Sanscrita este vorbită în India de doar circa 25.000 de persoane dintr-o populaţie de peste un miliard, a precizat Universitatea Cambridge.

Este însă limba sacră a hinduismului şi mediul prin care mare parte din ştiinţa, filozofia, poezia şi alte opere seculare ale Indiei au fost comunicate timp de secole.

Gramatica lui Panini, denumită Astadhyayi, are la bază un sistem care funcţiona asemenea unui algoritm ce transformă rădăcina şi sufixul unui cuvânt în cuvinte şi propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.

Cu toate acestea, două sau mai multe dintre regulile lui Panini se aplică deseori simultan, ceea ce duce la conflicte între reguli.

Panini a predat o „metaregulă”, care este interpretată în mod tradiţional de savanţi ca însemnând: „în eventualitatea unui conflict între două reguli de acelaşi rang, regula ultimă în ordinea gramaticală este cea care se aplică”.

Cu toate acestea, deseori se ajungea la rezultate incorecte din punct de vedere gramatical.

Rajpopat a respins interpretarea tradiţională a acestei metareguli.

În schimb, doctorandul a demonstrat că intenţia lui Panini era ca între regulile aplicabile către stânga şi către dreapta unui cuvânt, să alegem regula aplicabilă înspre dreapta.

Folosind această interpretare, Rajpopat a ajuns la concluzia că „maşinăria lingvistică” a lui Panini producea cuvinte corecte din punct de vedere gramatical aproape fără excepţii.

Rajpopat a spus că a avut un „moment Evrica” după ce îndrumătorul său de la Cambridge, profesorul de sanscrită Vincenzo Vergiani, l-a sfătuit: „Dacă soluţia e complicată, probabil ai procedat greşit”.

„După ce am încercat să dezleg problema timp de nouă luni, eram pe punctul de a renunţa, nu ajungeam niciunde”, a spus studentul.

„Aşa că am lăsat deoparte cărţile timp de o lună şi m-am bucurat de vară, am înotat, am mers cu bicicleta, am gătit, m-am rugat şi am meditat”, a mai spus el.

„Apoi, când m-am întors cu greu la muncă, în câteva minute, cât timp dădeam paginile, aceste tipare au început să apară şi totul a căpătat sens.”

„Mare parte din înţelepciunea antică a Indiei a fost produsă în sanscrită, iar noi tot nu înţelegem pe deplin ceea ce au obţinut strămoşii noştri”, a spus el.

„Deseori am fost făcuţi să credem că nu suntem importanţi, că nu am contribuit suficient.”

„Sper că această descoperire să insufle studenţilor din India încredere, mândrie şi speranţa că şi ei pot obţine lucruri măreţe.”

Doctorandul speră că va fi posibil acum ca şi computerele să înveţe regulile gramaticale ale lui Panini.

„Studentul meu Rishi a descifrat enigma – a descoperit o soluţie extraordinar de elegantă la o problemă care a lăsat perplecşi savanţii timp de mai multe secole”, a spus profesorul Vergiani.

„Descoperirea va revoluţiona studiul sanscritei într-o perioadă când interesul pentru această limbă a crescut”, a mai spus el.

Sursa: Agerpres