Un proiect de lege francez propune măsuri drastice împotriva culturii fast fashion: interzicerea publicității la aceste produse, inclusiv prin influencerii din social media și impunerea de sancțiuni ecologice pe haine

Reclamele la fast fashion ar putea fi în curând interzise în Franța, în cadrul unei noi propuneri de combatere a industriei poluante. Proiectul de lege, prezentat de deputatul Anne-Cécile Violland, urmărește, de asemenea, să impună penalități pentru hainele low-cost pentru a acoperi impactul asupra mediului, relatează Euronews.

Proiectul va fi dezbătut de comisia pentru dezvoltare durabilă la 14 martie, după care ar putea trece la Senat.

„Moda ultra-rapidă este un dezastru ecologic: hainele sunt prost făcute, cumpărate pe scară largă, purtate rar și aruncate rapid”, a scris marți ministrul Tranziției Ecologice, Christophe Béchu, pe X, în urma unei dezbateri care a avut loc cu părțile interesate din industrie.

El susține propunerea de interzicere a publicității pentru produsele fast fashion, inclusiv prin intermediul influencerilor din rețelele de socializare, precum și instituirea de sancțiuni ecologice pe haine.

Béchu și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru o informare consolidată a consumatorilor din partea mărcilor fast fashion cu privire la impactul hainelor lor asupra mediului și a spus că acestea ar trebui să încurajeze consumatorii să reutilizeze articolele.

Shein, vizat de proiectul de lege francez anti-fast fashion

Retailerul chinezesc-singaporez de fast fashion Shein este vizat în mod special în propunere.

„Shein oferă de 900 de ori mai multe produse decât o marcă franceză tradițională”, se arată în proiect, adăugând că marca lansează peste 7.200 de modele noi de îmbrăcăminte pe zi, cu un total de 470.000 de produse diferite disponibile în total.

Acest lucru îi permite mărcii să atragă o gamă largă de clienți, să realizeze „economii de vânzare foarte mari” și să practice „prețuri din ce în ce mai mici”, se arată în comunicat.

În plus, forțează mărcile europene de modă să își mărească producția pentru a putea concura.

Luna trecută, Shein a luat în considerare listarea la Bursa de Valori din Londra. În cererea sa, brandul de modă ultra-rapidă, care vinde în peste 150 de țări din întreaga lume, a vizat o evaluare de aproximativ 90 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Aceasta ar fi cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) de până acum la LSE, dar ar putea deschide practicile sale de producție la control.

Rotația ridicată a articolelor de modă ieftine „influențează obiceiurile de cumpărare ale consumatorilor prin crearea unor impulsuri de cumpărare și a unei nevoi constante de reînnoire”, avertizează propunerea, cu consecințe negative asupra mediului, precum și consecințe sociale și economice.

Impactul fast fashion asupra mediului

În fiecare an, peste 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte sunt vândute în întreaga lume, potrivit Agenției franceze pentru mediu și gestionarea energiei (ADEME).

În Franța, în decurs de un deceniu, numărul hainelor vândute anual a crescut cu un miliard, ajungând la 3,3 miliarde de produse, adică mai mult de 48 pe cap de locuitor, notează organizația ecologică Refashion.

La nivel mondial, industria textilă și a confecțiilor este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) – mai mult decât totalul emisiilor provenite din transportul aerian și maritim.

Contribuie, de asemenea, la poluarea apei, din care 20% din cauza vopsitului și prelucrării textilelor, împreună cu microplasticele pe care le elimină materialele sintetice atunci când sunt spălate.

Îmbrăcămintea ieftină este, în plus, asociată cu abuzuri bine documentate în domeniul muncii și al drepturilor omului.

Ce se face pentru a combate poluarea provocată de fast fashion în Europa?

UE introduce treptat diverse legi pentru a limita impactul industriilor poluante. Legea privind clima și reziliența, de exemplu, intenționează să impună obligativitatea afișării informațiilor de mediu pe produse precum hainele. De asemenea, această lege vizează etichetele de mediu înșelătoare, urmărește reducerea ambalajelor și promovează repararea și reutilizarea bunurilor.

Pachetul UE privind economia circulară promovează acest obiectiv prin introducerea unui bonus pentru
repararea produselor, promovarea economiei circulare și locale și încurajarea designului ecologic.

Cu toate acestea, aceste măsuri nu sunt adecvate pentru a aborda amenințarea la adresa mediului reprezentată de fast fashion, susține proiectul de lege francez, adăugând că trebuie să se revină la volume de producție durabile.

Ce s-ar schimba prin adoptarea proiectului de lege francez privind fast fashion?

Proiectul de lege propune consolidarea informării și conștientizării consumatorilor cu privire la impactul fast fashion asupra mediului. De asemenea, se urmărește încurajarea reutilizării și reparării hainelor pentru a combate cultura de aruncare.

Pentru a responsabiliza mai mult producătorii, propune amenzi bazate pe impactul asupra mediului și pe emisiile de dioxid de carbon ale produselor, similare celor impuse deja în industria auto.

Luând în considerare aspecte precum durabilitatea și reciclabilitatea, amenzile ar fi aplicate pe o scară progresivă și ar putea ajunge până la 10 euro pe articol vândut sau la 50% din prețul de achiziție până în 2030, a declarat Violland pentru Radio France.

Pe lângă promovarea unei concurențe loiale pentru companiile care își desfășoară activitatea într-un mod mai sustenabil, amenzile vor fi utilizate pentru a finanța gestionarea deșeurilor, bonusuri pentru reparații și campanii de sensibilizare a publicului.

În cele din urmă, proiectul de lege ar interzice publicitatea pentru mărcile și produsele fast fashion, în mod similar cu modul în care a fost interzisă publicitatea pentru combustibilii fosili în cadrul Legii privind clima și reziliența.

Proiectul de lege a fost susținut de voci din industrie, inclusiv de designerul francez de îmbrăcăminte masculină și șeful Fédération Nationale de l’Habillement (Federația Națională a Îmbrăcămintei), Pierre Talamon, care spune că ar trebui să fie penalizate mărcile care se angajează în „tehnici de marketing comercial și de supraproducție care te împing să cumperi haine pentru a le purta de șapte-opt ori și apoi să le arunci la gunoi”.

Acești actori „nu creează locuri de muncă, ci le distrug”, adaugă el.