Un copil de 9 ani din Franța cu o formă apropiată de boala Kawasaki și care avea anticorpi la Covid-19 a murit / Și în Marea Britanie a murit un băiat de 14 ani cu aceleași simptome

Un copil de 9 ani din Franța cu o formă apropiată de boala Kawasaki și care avea anticorpi la Covid-19 a murit, au anunțat medicii din Marsilia. În Franța au fost semnalate cel puțin 125 de cazuri de copii care au dezvoltat sindromul inflamator similar bolii Kawasaki, iar în Marea Britanie peste 100, dintre care un băiat de 14 ani a decedat.

Copilul de 9 ani, care a murit din cauza unei „afectări neurologice legate de un stop cardiac”, a prezentat „serologie care arată că a fost în contact” cu coronavirusul, dar nu a dezvoltat simptomele de Covid-19, a declarat pentru AFP profesorul Fabrice Michel, șeful departamentului de reanimare pediatrică de la spitalul din Marsilia.

Este primul deces de acest tip din Franța.

Tânărul pacient, care locuia în Marsilia, a suferit un stop cardiac acasă înainte de a fi transportat la spital, unde a fost internat timp de șapte zile, iar sâmbătă a murit, a spus medicul.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

În raportul său săptămânal publicat joi seară, agenția de sănătate publică din Franța a menționat decesul unui băiat în vârstă de 9 ani, prezentând o tulburare neurologică, după ce o boală inflamatorie i-a atins inima și care a fost fără îndoială legată de Covid-19.

În ultimele trei săptămâni, mai multe țări au raportat cazuri de copii afectați de o boală inflamatorie cu simptome apropiate de o afecțiune rară, sindromul Kawasaki, probabil legată de Covid-19. În Franța, 125 de astfel de cazuri au fost raportate între 1 martie și 12 mai, potrivit autorității franceze de sănătate.

Simptomele sunt febră mare, dureri abdominale și tulburări digestive, erupții cutanate, conjunctivită și limba înroșită, umflată și cu aspect de zmeură. Aceste simptome sunt apropiate de boala Kawasaki, care provoacă inflamația vaselor de sânge. Cu toate acestea, există diferențe: natura inflamatorie și leziunile cardiace sunt „mult mai însemnate” în cazurile suspectate de a fi legate de Covid-19, potrivit aceleiași surse.

Și în Marea Britanie au fost semnalate peste 100 de astfel de cazuri, iar un băiat de 14 ani a murit, a relatat BBC.

De altfel, încă din aprilie autorităţile sanitare britanice au emis o alertă şi au transmis medicilor că unii dintre copiii bolnavi din ţară, inclusiv o parte dintre cei diagnosticaţi cu Covid-19, au prezentat „un tablou clinic neobişnuit”, ce cuprinde simptome inflamatorii posibil legate de noul coronavirus. Detalii aici

Decese în rândul copiilor care au dezvoltat astfel de simptome și care aveau anticorpi la Covid-19 au fost raportate și în SUA.

Medicul George Ofori-Amanfo de la Spitalul de Pediatrie Kravis din New York a precizat că niciunul dintre copiii pe care i-a observat recent cu acest sindrom nu avea o boală preexistentă, însă toţi prezentau anticorpi pentru coronavirus.

Totuși este vorba până acum despre un număr mic de cazuri raportate, sindromul fiind unul rar.

Boala Kawasaki este o vasculită sistemică acută. Deşi prima descriere a bolii Kawasaki a fost făcută în Japonia în urmă cu 50 de ani, diagnosticul pozitiv se bazează şi în prezent pe criterii clinice. Etiologia nu este cunoscută, însă teoria actuală este că un factor infecţios iniţiază un răspuns imun particular la copiii cu o anumită predispoziţie genetică. Principala complicaţie a bolii Kawasaki este anevrismul coronarian.Prima descriere a bolii Kawasaki a fost făcută în anul 1961 în Japonia de medicul Tomisaku Kawasaki la un pacient în vârstă de 4 ani cu febră înaltă, cu durata de peste 14 zile, care asocia conjunctivită bilaterală, buze uscate şi crăpate şi limbă zmeurie. Până în anul 1967, dr. Kawasaki a mai înregistrat 50 de cazuri similare şi a publicat aceste observaţii în Jurnalul Japonez de Imunologie, referindu-se la boală ca fiind un „sindrom febril acut mucocutanat cu adenopatie”. Din anul 1970, cercetările dr. Kawasaki au fost finanţate, astfel că descoperitorul bolii a formulat criteriile clinice de diagnostic valabile şi azi.

Citește și Cazurile de copii diagnosticaţi cu un sindrom inflamator rar, posibil asociat COVID-19, în creştere în Italia şi Franţa

Sursa Foto: Inquam Photos / Octav Ganea