Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației și Cercetării, acuză public faptul că profesorii numiți de Daniel David în grupul de lucru pentru noua programă de Limba și literatura română ar fi fost forțați să tacă, prin semnarea unui act de non-disclosure. Szekely susține și că ministrul pe care îl consiliază este presat să accepte programa „ruptă de nevoile reale ale elevului”.
„Lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestui document a dus la rezultatul de azi: o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas”, a acuzat consilierul ministrului Daniel David.
„O reformă reală nu se face «cu ușile închise», ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de «non-disclosure», să tacă”, a scris Radu Szekely, făcând trimitere la declarațiile Oanei Fotache Dubălaru, coordonatoarea grupului de lucru, care a afirmat că decizia de a organiza cronologic conținuturile din programă nu a fost luată împreună cu membrii grupului, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere.
Aceeași acuzație a fost făcută și de profesorul Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București și fost prorector al instituției de învățământ superior. Într-o analiză publicată pe Contributors, profesorul universitar a acuzat Ministerul de „o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru. De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecret și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii cetățenilor”.
Amintim că Monica Halaszi, membră a grupului de lucru pentru noua programă, a declarat public că proiectul pus în dezbatere nu reflectă opiniile sale despre modul în care ar trebui să fie predată această disciplină: „Am făcut parte din grupul de lucru, dar produsul care se află acum în transparență decizională nu reprezeintă neapărat munca mea sau viziunea mea despre studiul disciplinei limba și literatura română în liceu”. În plus, aceasta a subliniat că speră ca programa să fie modificată.