UE şi NATO se tem de un guvern de extremă dreapta în Italia

Analiză a publicației belgiene La Libre Belgique, preluată de Rador:

O dată cu demisia lui Mario Draghi în Italia, UE şi NATO pierd un „pilon”, aliat preţios în sprijinul lor pentru Ucraina împotriva Moscovei, dar se tem de asemenea de venirea la putere a celor doi lideri ai extremei drepte italiene, eurosceptica Giorgia Meloni şi rusofilul Matteo Salvini.

Formaţiunile lor, Fratelli d’Italia (post-fascistă) şi Lega (anti-imigraţie), sunt creditate cu aproape 40% din intenţiile de vot în ultimele sondaje apărute, cu puţin mai mult de două luni înaintea alegerilor anticipate. Adăugând Forza Italia, partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi, alianţa forţelor de dreapta ar aduna între 45 şi 48% din voturi.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În afara comisarului european Paolo Gentiloni care i-a denunţat ferm pe „iresponsabilii” care l-au împins afară pe prim-ministrul italian Mario Draghi, primele reacţii ale liderilor occidentali au fost echilibrate. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a mulţumit să salute în Mario Draghi „un mare om de stat”.

Dar în culise, europenii au îngrijorări, deoarece Draghi, care a mers la Kiev în iunie împreună cu Emmanuel Macron şi Olaf Scholtz, „era un important factor de stabilitate”, potrivit unui diplomat la post la Roma. „Oricare ar fi culoarea politică a viitorului guvern, trebuie ca sprijinul politic, economic şi militar pentru Ucraina să continue fără piedici”.

Răspunzând anumitor ziare liberale italiene, Luca Ciriani, liderul grupului parlamentar al Fratelli d’Italia în Senat, s-a ridicat marţi contra unor „fake news care anunţă barbarii la porţile” Romei. „Ne-am arătat seriozitatea în politica externă, aliniindu-ne alături de Italia, de UE, de NATO şi de Ucraina, deşi asta putea să ne coste foarte scump pe plan electoral”.

De fapt, în numele suveranităţii statelor, Giorgia Meloni a condamnat fără ambiguitate agresiunea rusă în Ucraina şi a susţinut ajutorul pentru Kiev. Dar Matteo Salvini, admirator declarat al lui Vladimir Putin, se chinuie să-şi schimbe imaginea, în vreme ce Silvio Berlusconi, prieten personal al stăpânului Kremlinului, a rămas cvasi mut.

„Bulversare geopolitică”. În opinia geopoliticianului Alfio Sciaresa, „o coalioţie naţionalist-conservatoare ar avea probabil o politică sinuoasă, cu o mulţime de tensiuni interne legate de diferite poziţionări internaţionale ale celor trei partide”.

Angajamentul atlantist al Italiei „nu poate fi repus în discuţie”, dar putem asista la iniţiative izolate ale partidelor de guvernământ care ar submina încrederea faţă de ţara noastră şi ar slăbi politica occidentală faţă de Putin”, avertizează el.

Într-un editorial, ziarul francez „Le Monde” spune că se teme de „bulversarea geopolitică pe care ar constitui-o revenirea la putere, cu ocazia viitoarelor alegeri, în plină îngrijorare energetică la apropierea iernii, a acestor formaţiuni cu trecut greu de complezenţă cu Vladimir Putin”.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a postat un tweet foarte diplomatic joi. Aducând un omagiu şefului executivului demisionar, el s-a declarat convins că Roma va rămâne alături de Kiev: „Sincer recunoscător lui Mario Draghi pentru sprijinul lui fără abatere pentru Ucraina în lupta ei contra agresiunii ruse şi pentru apărarea valorilor europene comune – democraţia şi libertatea”.”Vom continua să lucrăm pentru a întări cooperarea între Ucraina şi Italia. Sunt convins că sprijinul activ al italienilor pentru Ucraina va continua”, a afirmat el.

Altă miză crucială pentru occidentali, „viitorul executiv va trebui să continue eforturile uriaşe pentru a reduce dependenţa Italiei de energia rusească întreprinse de Mario Draghi”, care semna la începutul săptămânii un mare contract de gaz cu Algeria, subliniază diplomatul european intervievat de AFP.Hazardul calendarului? Joi dimineaţa, livrările Gasprom pentru Italia au crescut cu 70%, la 36 de milioane de m3/zi în loc de 21 livraţi zilnic în ultimele zile.

„E greu să nu faci legătura cu ziua de miercuri, când toate semnele convergeau spre o cădere a guvernului de uniune naţională al euro-atlantistului Draghi”, scrie revista online Formiche.net, foarte atlantistă.

Doar că Rusia a redeschis de asemenea parţial joi robinetul de gaz pentru celelalte ţări din Europa repornind gazoductul Nord Stream. (Traducere: Gabriela Sîrbu)