UE planifică să planteze 3 miliarde de copaci în 10 ani pentru a combate criza biodiversităţii/ Noua strategie, care include şi protejarea pădurilor virgine, criticată din cauza lipsei instrumentelor de implementare

Comisia Europeană va lansa miercuri un proiect covârşitor de combatere a crizei globale a biodiversităţii, care va include un apel la plantarea a 3 miliarde de copaci în UE până în 2030 şi un plan de protejare mai adecvată a ultimelor păduri primordiale de pe continent, scrie The Guardian, citată de Rador.

Proiectul de document strategic, publicat online de un Ong de mediu, recunoaşte că până acum în UE „protejarea a fost incompletă, refacerea a fost de mică amploare, iar implementarea şi impunerea legii au fost insuficiente”.

Comentând pe marginea proiectului de strategie divulgat presei, oamenii de ştiinţă şi grupurile ecologiste spun că deşi noile obiective sunt binevenite şi impresionante, există în continuare o lipsă clară de instrumente cu care acestea să fie implementate.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„Este un document bun şi ambiţios, dar la fel de evidentă este lipsa de strategie pentru modalităţile de implementare a sa şi lipsa unei discuţii despre motivele care au dus la eşecul precedentelor documente de acest fel”, a spus Przemysław Chylarecki de la Academia poloneză de ştiinţe.

Noua strategie face apel la transformarea a aproape o treime din uscatul şi ariile marine din UE în zone protejate. Actualmente, 26% din uscat şi 11% din suprafeţele marine sunt clasificate ca arii protejate, dar Comisia europeană recunoaşte că asta nu a fost suficient pentru combaterea degrabării lumii naturale şi ameninţării cu extincţia unor păsări şi animale. Ecologiştii spun chiar că ţintele precedente ale protecţiei nu au fost aplicate practic.

„Strategia propusă este lipsită de idei şi instrumente inovatoare pentru atingerea ţintelor. Noi ştim deja astăzi că structura conceptuală existentă nu are efect şi atunci ce ar trebui să mai aşteptăm”, a spus Robert Cyglicki, director de program pentru Europa Centrală şi de Est la Greenpeace. El a salutat noua strategie dar a spus că vom intra în 2024 până când va deveni clar dacă vor fi adoptate noi măsuri obligatorii şi a făcut apel la discuţii imediate privind mecanismele de finanţare şi impunere.

Unele elemente ale programului, cum ar fi protecţia populaţiilor de păsări migratoare, sunt dificil de implementat fără o abordare globală, iar documentul face apel la intensificarea eforturilor UE de a transforma biodiversitatea într-o parte centrală a diplomaţiei sale. Conchide că eforturile globale de combatere a crizei biodiversităţii sub auspiciile ONU au fost „insuficiente pentru a opri pierderea biodiversităţii lumii”.

De asemenea va aduce în prim-plan politica agricolă comună în valoare de 60 de miliarde de euro anual, care a fost criticată pentru că alimentează un declin accentuat al naturii, cu apelul ca în 2030 să se ajungă la aplicarea unei agriculturi organice pe un sfert din terenurile agricole din UE.

Ecologiştii au avertizat că ţinta principală a planului, de a planta cel puţin 3 miliarde de arbori până în 2030, „respectând deplin principiile ecologice” ar putea fi doar o mică parte a soluţiei.

„Plantarea a 3 miliarde de copaci este realmente un obiectiv spectaculos şi vizual, dar s-a demonstrat că plantarea de noi arbori nu este un panaceu şi nu este mereu de ajutor”, a spus Chylarecki.

Mai important va fi obiectivul cartografierii, monitorizării şi „protejării stricte” a ultimelor păduri primordiale care au mai rămas în UE şi care au supravieţuit aproape în fiecare stat membru dar sunt în continuare ameninţate de activitatea umană de felul tăierii ilegale de copaci.

Aceste păduri ancestrale constituie un scut natural împotriva schimbării climatice, dar în multe ţări au fost prădate de companiile forestiere, iar guvernele naţionale fie au închis ochii, fie sunt lipsite de resurse pentru a asigura paza corespunzătoare a tăierilor de lemn.

„Noi credem că o abordare integrată care să includă şi mecanisme financiare inteligente şi aspecte sociale este aspectul crucial al unui viitor cadru de guvernanţă a biodiversităţii europene”, a spus ministrul Mediului al României, Costel Alexe, care a afirmat că vrea să protejeze mai adecvat aria vastă a pădurilor străvechi din ţară.

César Luena, eurodeputat spaniol şi vicepreşedinte al Comisiei de mediu din Parlamentul European, a fost de acord că ţintele pentru 2030 “va trebui să fie acoperite de legi pentru a deveni obligatorii” pentru statele membre.

„Dacă noua strategie rămâne o simplă colecţie de idei, nu se va întâmpla nimic”, a spus el în comentarii trimise prin email. El a arătat că strategia „pare mai ambiţioasă decât cea precedentă, dar încă există domenii de îmbunătăţit”.

Luena a spus că este nevoie ca statele membre UE să se conformeze legilor existente, remarcând că abia săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat acţiune legală împotriva a 19 guverne pentru nerespectarea legii mediului a UE – o evidenţă a acuzaţiilor departe de a fi neobişnuită în bilanţul lunar al procedurilor de infingement al comisiei.

Suedia şi Letonia sunt acuzate că nu au implementat unele părţi ale directivelor UE referitoare la păsări şi habitate, Malta este criticată că nu şi-a conservat peştele ton periclitat, iar Franţa, Cipru şi Lituania se spune că au neglijat să înscrie în legile naţionale standardele de poluare atmosferică ale UE.

UE ar trebui totodată să ofere beneficii financiare acelor guverne care tratează cu seriozitate atingerea ţintelor, spun activiştii.

„La nivelul UE, avem nevoie de un gen oarecare de stimulente financiare care să confere atractivitate focalizării ţărilor asupra biodiversităţii”, a spus Marta Grundland, activist la Greenpeace Polonia.

„În acest moment eu nu am impresia că este o prioritate a UE sau o prioritate naţională. După climă, aceasta este următoarea cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm şi toate se leagă. Dacă noi vrem să ajutăm la combaterea crizei climatice, ar trebui să ne ocupăm şi de criza biodiversităţii”.

Sursa: The Guardian/ Rador/ Traducerea: Adriana Buzoianu