UE nu a reuşit deocamdată să lanseze un sistem care să dezvolte pensiile suplimentare, susţin auditorii Curții de Conturi

Uniunea Europeană nu a reuşit să sprijine dezvoltarea pensiilor suplimentare, care vin în completarea pensiilor de stat şi ajută la asigurarea unui venit adecvat la pensie pentru cetăţenii UE, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene, publicat miercuri.

Potrivit auditorilor, Comisia Europeană şi Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) nu au fost în măsură să consolideze rolul pensiilor ocupaţionale (sprijinite de angajator) în ţările din UE, iar produsul paneuropean de pensii personale rămâne şi el pe pista de aşteptare.

„În contextul presiunilor demografice şi fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator, nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, mai ales când vine vorba de funcţionarea la nivel transfrontalier. Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida aceste sisteme”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curţii responsabil de acest raport.

În prezent, deşi Comisia a lansat mai multe iniţiative în acest sens, nici pensiile ocupaţionale transfrontaliere, nici produsele paneuropene de pensii nu joacă un rol important pe piaţa europeană a pensiilor suplimentare. Se estimează că fondurile de pensii ocupaţionale gestionează active în valoare de aproximativ 2.800 de miliarde de euro şi deservesc circa 47 de milioane de angajaţi şi pensionari. Activităţile lor transfrontaliere rămân însă concentrate în doar câteva ţări, în care pensiile sprijinite de angajator au deja o lungă tradiţie. Situaţia se explică prin diverşi factori care nu ţin de Bruxelles, dar auditorii subliniază că UE a impus reguli suplimentare pentru fondurile transfrontaliere. Cu alte cuvinte, un dezavantaj în plus pentru acestea, transmite Agerpres.

Produsul paneuropean de pensii funcţionează din martie 2022. El a fost gândit ca o alternativă pentru angajaţii care doresc să economisească pentru pensie sub forma unui produs portabil transfrontalier. Acesta nu s-a dovedit însă atractiv, din două motive: pe de o parte, nu există stimulente fiscale care să îl ajute şi, pe de altă parte, trebuie respectat un plafon obligatoriu de 1% pentru costuri şi comisioane. În 2025, pe piaţă există un singur astfel de produs, care nici el nu are mare succes: mai puţin de 5.000 de participanţi şi sub 12 milioane de euro ca active administrate.

Potrivit ECA, pentru cetăţenii care se apropie de pensionare, este esenţial să aibă acces la informaţii complete despre pensie. Problema este că planurile UE de a creşte transparenţa în uniunea pieţelor de capital nu prea au dat rezultate. Nu se poate vedea nicăieri o sinteză a pensiilor de stat, ocupaţionale şi personale, care ar ajuta oamenii să înţeleagă exact ce bani vor primi la pensie. EIOPA a făcut unele demersuri pentru a îmbunătăţi informaţiile despre sistemele de pensii ocupaţionale, dar contribuabilii şi beneficiarii tot nu au transparenţă totală cu privire la performanţa fondurilor, inclusiv la costurile pentru angajaţi şi la randamentele pentru pensionari. Aceste informaţii sunt însă cruciale, pentru că unele pensii depind de performanţa investiţiei. De aceea, fondurile de pensii ocupaţionale trebuie să fie bine supravegheate. Deşi a făcut eforturi în acest sens, EIOPA nu a reuşit însă să asigure practici uniforme de supraveghere la nivelul de ansamblu al UE. Autorităţile naţionale s-au arătat reticente faţă de aceste iniţiative şi de cadrul de armonizare minimă în care operează EIOPA.

Raportul ECA soseşte într-un moment în care Comisia, prin planurile sale pentru o uniune europeană a economiilor şi a investiţiilor, vrea să regândească regulile pentru fondurile de pensii ocupaţionale şi pentru produsul paneuropean de pensii, cu ochii pe eficacitatea şi atractivitatea acestora.