Home » Articole » Turcia nu a acordat permisiunea de a se oficia liturghie pe data de 15 august la mănăstirea Fecioarei Maria Sümela / A fost părăsită de ortodocși acum o sută de ani, pe fondul schimbului de populații dintre Turcia și Grecia

Turcia nu a acordat permisiunea de a se oficia liturghie pe data de 15 august la mănăstirea Fecioarei Maria Sümela / A fost părăsită de ortodocși acum o sută de ani, pe fondul schimbului de populații dintre Turcia și Grecia

Turcia nu a acordat permisiunea de a se oficia liturghie pe data de 15 august la mănăstirea Fecioarei Maria Sümela / A fost părăsită de ortodocși acum o sută de ani, pe fondul schimbului de populații dintre Turcia și Grecia
Sursa Foto: Daily Sabagh
Ascultă articolul

Autoritățile turce nu au acordat permisiunea ca pe data de 15 august să fie oficiată Sfânta Liturghie la Mănăstirea Fecioarei Maria Sümela. După cum a anunțat Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, liturghia la această mănăstire va fi oficiată opt zile mai târziu, pe 23 august 2024, de către Mitropolitul Stefanos de Kallioupolis și Madytos, potrivit Rador Radio România.

- articolul continuă mai jos -

Nota red: La 15 august 2010, cu permisiunea guvernului turc, o slujbă ortodoxă a fost ținută pentru prima dată la mănăstirea Sumela din 1923. Sumela este o mănăstire ortodoxă veche de 1600 de ani, situată la o înălțime de 1200 de metri pe o stâncă abruptă din regiunea Macka a orașului Trabzon din Turcia.

Se reamintește că şi anul trecut, Turcia a interzis, inițial, oficierea slujbei în cadrul acestei mănăstiri, informând verbal Patriahia Ecumenică în acest sens, dar ulterior permisiunea a fost acordată. Anul trecut a fost prima dată când a avut loc o perturbare a programului, după 13 ani de la prima slujbă patriarhală (de după abandonarea acestui lăcaş de cult) oficiată în această mănăstirea istorică. (Mănăstirea a fost părăsită de ortodocşi în 1922, pe fondul schimbului de populaţii dintre Grecia şi Turcia n.trad.).

Politica Turciei față de monumentele grecești, atât antice cât și medievale, a trecut prin mai multe faze şi oscilări. „După 1922 linia a fost „distrugere și ascundere” pentru că monumentele păstrau vie memoria greacă. Astfel, toate mănăstirile din Pont au fost lăsate pradă tâlharilor și uzurii timpului, cu rezultatul ca părți importante din ele să se prăbușească”, a explicat anul trecut pentru Kathimerini Vlasis Agtzidis, doctor în istorie modernă.

Politica Turciei a început să se schimbe în anii ’80 și mai ales în anii ’90, întrucât numărul de vizitatori din Grecia a crescut semnificativ, iar sosirea a mii de pelerini s-a tradus înt-un beneficiu turistic binevenit.

Sursa: KATHIMERINI / Rador Radio România / Traducerea: Carolina Ciulu

Știri video

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole