Tunisia: Pentru a evita FMI, preşedintele Saied vrea să-i impoziteze pe cei bogaţi

Preşedintele tunisian, Kais Saied, a propus joi introducerea unor taxe suplimentare care îi vizează cei mai bogaţi pentru a permite statului să se descurce fără un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), ale cărui „dictate” le respinge, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.

Saied a explicat primind-o pe şefa guvernului, Najla Bouden, că de sistemul de subvenţii la produsele de bază în vigoare în prezent beneficiază toţi tunisienii, inclusiv cei mai bogaţi, potrivit unui comunicat al preşedinţiei.

În faţa acestei situaţii, el a considerat pertinentă ideea de a „lua surplusul de bani de la bogaţi pentru a-l oferi săracilor”, reluând un citat atribuit unuia dintre primii califi ai islamului, Omar Ibn Al-Khattab.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

„În loc de a ridica subvenţiile în numele raţionalizării, ar fi posibil să se introducă taxe suplimentare celor care beneficiază de ele dar fără a avea nevoie de acestea”, a adăugat el, considerând că un astfel de mecanism ar permite statului să nu se supună „dictatelor străine”.

Saied a respins deja în aprilie „dictatele” FMI care condiţionează acordarea unui împrumut Tunisiei de reforme economice şi de ridicarea anumitor subvenţii de stat.

El nu a precizat în declaraţiile sale de joi cum ar putea fi introduse noi taxe într-o ţară în care impozitele angajaţilor sunt deduse la sursă, dar în care o mare parte a tunisienilor exercitând profesii liberale în sectorul privat nu îşi declară veniturile la administraţia financiară.

Tunisia, îndatorată la aproximativ 80% din PIB, a obţinut la jumătatea lui octombrie un acord de principiu al FMI pentru un nou împrumut de aproape 2 miliarde de dolari pentru a o ajuta să depăşească criza financiară gravă prin care trece.

Discuţiile sunt, însă, în impas din cauza lipsei de angajament ferm al ţării de a implementa un program de reformă pentru restructurarea celor peste 100 de întreprinderi de stat puternic îndatorate din Tunisia şi pentru ridicarea subvenţiilor pentru anumite produse de bază.

Criza economică şi financiară se traduce în special prin penurie cronică de produse alimentare de bază, pe fondul unor tensiuni politice puternice de când preşedintele Saied a preluat puterea deplină în iulie 2021, zguduind democraţia născută în urma primei revolte a Primăverii Arabe în 2011.