G4Media.ro

Trupele speciale ale României și Republicii Moldova, antrenamente comune de interoperabilitate la…

Trupele speciale ale României și Republicii Moldova, antrenamente comune de interoperabilitate la Predeal

Militarii din trupele speciale ale României și Republicii Moldova au desfășurat un exercițiu comun de pregătire la Predeal, în perioada perioada 15 februarie – 5 martie, în vederea sporirii capacităților de intervenție în cadrul unor misiuni speciale, dar și interoperabilității între cele două armate.

Începând cu mandatul fostului președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, din 2016, Armata Republicii Moldova a redus semnificativ participarea la exercițiile comune cu România, Ucraina și NATO, fapt ce a produs și o serie de dispute interne în Republica Moldova pe acest subiect.

În cadrul celui mai recent exercițiu comun „JCET-2021” (Joint Combined Exchange Training) au participat militari din rândul Batalionului cu Destinaţie Specială „Fulger” (BDS) din Republica Moldova și militarii din cadrul Batalionului 52 Operații Speciale ,,Băneasa — Otopeni”din România.

Soldații din forțele speciale s-au antrenat pentru executarea misiunilor în teatrele de operaţii, şi au efectuat un schimb de experienţă între contingentele celor două armate, se precizează într-un comunicat al Ministerul Apărării de la Chișinău.

„În cadrul aplicaţiilor, militarii s-au instruit în condiții de iarnă, executând trageri de luptă avansate în mediul urban și misiuni specifice domeniului de activitate”, mai precizează comunicatul. 

Exerciţiul „Joint Combined Exchange Training” din România a fost curprins în planul de instruire al Armatei Naţionale a Republicii Moldova pentru anul 2021, ce are ca scop menţinerea unui nivel optim al pregătirii profesionale a militarilor moldoveni.

Armata, în zodia subfinanțării

Armata Republicii Moldova numără circa 6.000 de militari, iar alocările bugetare din PIB sunt undeva la 0,3%, echivalentul a circa 35 de milioane de euro. Marea majoritatea a acestor fonduri merg pentru plata indemnizațiilor și o foarte mică parte pentru înzestrare.

Analistul militar Rosian Vasiloi a explicat pentru G4Media că este de dorit ca astfel de exerciții comune să aibă loc cu o frecvență și mai mare pentru consolidarea capacităților de luptă ale soldaților din Republica Moldova.

„Orice exerciții bilaterale sau multinaționale sunt bune pentru a consolida capacitățile militarilor noștri, în particular a celor din Batalionul cu Destinaţie Specială „Fulger”. Putem merge și mai departe să ne gândim cu putem dezvolta capacitățile acestei unități militare de elită a Republicii Moldova de a fi interoperabili și compatibili cu forțele de operațiuni speciale din statele partenere, în cazul dat – România. Eu sper că participarea militarilor noștri la exerciții comune va continua,” a declarat Vasiloi.

El a mai afirmat că cei care vor ajunge în viitor la cârma Armatei Republicii Moldova „se vor îngriji și de reforme și nu vor le vor stagna”.

În ultimele săptămâni ale lunii februarie 2021, a explicat analistul militar care monitorizează activitățile militare din regiunea sepratistă transnistreană a Republicii Moldova, au avut loc 45 de manifestări cu caracter militar din care 24 a fost organizate de trupele ruse cantonate în Transnistria.

Mai exact au fost 16 exerciții militare, iar 10 dintre acestea au fost organizate de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria care au încomponență circa 1.500 – 2.000 de soldați. Trupele ruse, împreună cu forțele militare loiale regimului de la Tiraspol, estimate undeva până la 15.000 de combatanți. Acestea sunt prezente în regiunea transnistreană încă de la Războiul de pe Nistru din 1992, ce a avut loc între forțele militare moldovenești și rebelii proruși transnistreni, sprijiniți de fosta Armata a 14-a a URSS și mercenari cazaci. 

De ce are nevoie Republica Moldova de astfel de exerciții?

Fostul ministrul al Apărării de la Chișinău, Viorel Cibotaru, a explicat pentru G4Media că indiferent de conducerea politică care se succedă la Chișinău, Armata Națională a Republicii Moldova are nevoie de cooperare cu partenerii săi din mai multe considerente.

Mă bucură foarte multe reluarea exercițiilor de acest tip la care actuala guvernare și conducere a Ministerului Apărării renunțase în ultimul an. O parte dintre refuzuri au fost motivate prin pandemie, iar altele nu au motivate în niciun fel. Actuala conducere a ministerului apărării a refuzat și mai multe activități din planul de cooperare cu NATO, dar și cu alți parteneri ai Ministerului Apărării. Mă refer aici la Ucraina, SUA, Marea Britanie și în general partenerii din NATO, dar și pe partea bilaterală cu aceștia”, ne-a spus Cibotaru.

Fostul oficial de la Chișinău a explicat că astfel de exerciții sunt necesare, în primul rând, ca Armata Republicii Moldova să-și consolideze capabilitățile militare și de a-și asigura un nivel de luptă optim cerințelor constiuționale și legale.

„În al doilea rând, pentru a-și dezvolta instrumentele de interoperabilitate și cooperare cu vecinii, partenerii strategici, cu organizațiile partenere. În al treilea rând, vorbim de riscurile la adresa securității naționale. Aici vorbim de riscuri cu caracter militar, riscuri permanente care doar se agravează pe parcursul timpului prin prezența trupelor Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova (Transnistria -n.r.) și a unei armate care se află în afara controlului oricărei instituții naționale și a Guvernului Republicii Moldova,”

El a mai explicat că este nevoie de o armată pregătită și într-un context regional mai larg care include situația din Siria, cea din bazinul Mării Negre, conflictul recent dintre Azerbaidjan și Armenia pentru regiunea Nagorno-Karabah, dar și conflictul din Donbas.

În slujba politică a Moscovei

Unul dintre scopurile fostul presedintele prorus Igor Dodon a fost să asigure, sub pretexul păstrării neutralității militare a Republicii Moldova înscrisă în Constituție, un potențial slab de pregătire al armatei naționale și stoparea tendiților de interoperabiltiate dintre aceasta și state occidentale, sau vecinii România și Ucraina.

Acest fapt ar fi fost în dezavantajul Moscovei, care își dorește de ani buni de zile o stoparea a oricărei apropieri politico-militare a Republicii Moldova de Uniunea Europeană și NATO. La rândul său, România este interesată de a asigura un mediu securitar stabil la frontiera sud-estică a celor două structuri menționate din care face parte.

Cu toate acestea, Cibotaru a explicat pentru G4Media care au fost resorturile care au stat la baza acestei schimbări de atitudine din partea conducerii Ministerul Apărării de la Chișinău, acolo unde se află generalul Victor Gaiciuc, un fervent critic al NATO și rudă prin alianță cu fostul președinte și actualul șef Partidului Socialist din Moldova (PSRM), Igor Dodon.

„Ministerul Apărării se află sub o dublă presiune. Una exterioară pentru că există niște acorduri încheiate și au fost debursate fonduri considerabile (din partea partenerilor -n.r.) și nu mai există acea forță politică, ma refer la fostul președinte Igor Dodon, la fostul premier Chicu și miniștrii săi care inventau diferite scuze sau nu răspundeau la o serie de nedumeriri exprimate de partenerii externi.

Ei astăzi nu au niciun fel de explicație pentru amânarea, abandonarea sau refuzul de participare la anumite exerciții. A doua este presiunea noii conduceri, mă refer aici actualul președinte Maia Sandu, care este și comandatul suprem al Armatei, și la Consiliul Suprem de Securitate”, a concluzionat fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru.

Foto: Militari din Batalionul Fulger din Republica Moldova / Ministerul Apărării din Republica Moldova

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Poate cineva explica existenta armatei Moldovei? Bataliile din 1992 au fost purtate in primul rand de voluntari civili din satele din zona, in timp ce Maia Assetu si intelectualii ca ei serveau inghetata in parc. Vedeti filmele despre bataliile din 1992, pe Youtube. Era relaxare totala in Chisinau, la 20 de kilometri de Platoul Cosnita.

    Nu va imaginati cat de mult se incordau trupele speciale romane in aceeasi perioada. Cate miliarde de militari sau voluntari romani au fost in 1992 in Moldova?

    La analizat rautatea lui Putin si la stat cu palmele sub fund suntem campioni. La platit bugetareala inutila si la cacat in curte, la fel.

  2. Da, da, da, foarte frumos. numai ca atunci cand e in realitate nevoie, trupele astea nu apar de nici un fel. A omorat mosul ala doi zugravi cu cutitul si n-a venit nici o trupa speciala sa-i salveze. La demonstratii si defilari sunt tari. In viata reala – absenti.

    • Corect!

    • Dar nu ele sunt de vină, ci aia care nu ii solicită!

    • habar n-ai de ce s-au dus astia la Predeal. E top secret.
      E o diversiune asta cu antrenamentele, s-au dus sa alunge ursii de pe partie…

    • Nu era treaba lor. Era treaba trupelor speciale de interventie ale Jandarmeriei care adevarat nu au fost solicitate in cazul Onesti

  3. „Aveți grijă să nu cu scoateți ochii cu baionetele sau sa pierdeți vergeaua cand curățati pm-urile că vă ia mama drekului.”
    Asa ne spunea nouă caporalu cand eram io in Trupele Specieale, unde dacă nu băgam pas de defilare băgam la GAZ.

  4. Nu sunt în stare de antrenamente adevarate… sau dus la chefuri si bauturi Ș))) nu avem noi trupe speciale.

    • Nu avem trupe speciale ? Ha ! Vezi-le salariile si pensiile.