Trump derulează un război cultural împotriva Europei prin promovarea aliaților politici și ideologici ai mișcării Maga (studiu)

Administrația Trump duce un război cultural împotriva Europei prin promovarea agresivă a aliaților politici și ideologici ai mișcării Maga pe continent și prin umilirea publică a UE pe scena mondială, concluzionează un raport comun al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) și Fundației Culturale Europene, citat de The Guardian.

Studiul susține că președintele SUA încearcă în mod activ să se amestece în alegerile europene, să transforme relația transatlantică în direcția valorilor conservatoare și să mobilizeze populiștii de dreapta din Europa în jurul temei libertății de exprimare.

Raportul sugerează că diviziunile, ezitările și abordarea „flatantă, conciliantă, menită să distragă atenția” a liderilor UE în relația cu Trump nu au făcut decât să încurajeze un astfel de tratament.

Pe baza cercetărilor și sondajelor din toate cele 27 de state membre ale UE, raportul susține că un număr suficient dintre acestea au guverne pro-europene – iar opinia publică europeană este suficient de puternică – pentru ca blocul să se ridice și să „apere o Europă care își scrie propriul scenariu”.

Raportul compară poziția Europei cu cea a personajului principal din The Truman Show, care în cele din urmă își dă seama că se află într-un serial de televiziune a cărui singură prioritate este creșterea audienței și trebuie să decidă dacă să părăsească confortul singurei realități pe care o cunoaște.

Raportul susține că liderii UE consumă prea multă energie reacționând la crizele scrise de Trump și aliații săi europeni – precum Viktor Orbán în Ungaria, Giorgia Meloni în Italia sau Robert Fico în Slovacia – de la amenințări cu tarife și dispute privind libertatea de exprimare până la cheltuieli pentru securitate și temeri legate de migrație.

„În războiul cultural al lui Trump, Europa însăși este ținta”, a declarat Pawel Zerka, de la ECFR, indicând acuzația lui JD Vance din februarie 2025 că Europa „se îndepărtează de valorile fundamentale comune” ca moment în care războiul cultural a fost declarat în mod deschis.

Discursul lui Vance la Conferința de securitate de la München a dezvăluit intenția Washingtonului de a se amesteca în alegeri, de a prezenta relațiile dintre SUA și UE ca pe o „diviziune de valori” și de a face din libertatea de exprimare un slogan pentru partidele care susțin cauza MAGA în Europa, a spus Zerka.

De atunci, Trump „și-a dezvăluit și mai mult intențiile în această privință, excluzând liderii UE din discuțiile privind viitorul Ucrainei, atacând partidele politice mainstream de pe continent și șantajând instituțiile de la Bruxelles în negocierile comerciale”, a adăugat el.

Raportul citează Polonia ca exemplu al încercării lui Trump de a „muta centrul de greutate ideologic al politicii europene”, primindu-l pe Karol Nawrocki, candidatul naționalist la președinție, la Casa Albă și promovându-l pe rețelele de socializare.

De asemenea, citează apelul angajatului Departamentului de Stat al SUA, Samuel Samson, către „aliații civilizației din Europa”, presupus „un focar de cenzură digitală, migrație în masă, restricții asupra libertății religioase și alte atacuri asupra autoguvernării democratice”.

Zerka a susținut că războiul cultural s-a desfășurat pe două niveluri: un conflict ideologic asupra valorilor care stau la baza politicii europene, dar și „o luptă pentru demnitatea, credibilitatea și identitatea Europei ca actor autonom pe scena mondială”.

Bruxelles și capitalele naționale trebuie să „accepte că se află într-un război cultural – cu Europa ca țintă” și să acționeze în consecință, a spus el. „Asta nu înseamnă că Europa ar trebui să-l provoace pe Trump la fiecare pas. Uneori este necesar să câștigi timp.”

Dar, jucând pe punctele sale forte, blocul poate „să prospere, în loc să sufere, într-o ordine mondială a cărei destabilizare a fost accelerată de președintele SUA”.

Studiul sugerează că condițiile sunt „maturizate” pentru ca liderii europeni să părăsească „platoul de filmare” al lui Trump. Sondajele arată că sentimentul european – sentimentul de apartenență la un spațiu comun, de împărtășire a unui viitor comun și de aderare la valori comune – este puternic, se arată în studiu.

Datele Eurobarometrului arată că încrederea cetățenilor în UE este la cel mai înalt nivel din 2007 și a crescut în 12 țări – cel mai puternic în Suedia, Franța, Danemarca și Portugalia – de când Trump s-a întors la Casa Albă. Majoritatea cetățenilor din aproape toate țările se simt atașați de UE.

Aproape niciun partid nu mai dorește să părăsească UE, iar majoritatea cetățenilor din toate țările, cu excepția a trei (România, Polonia și Republica Cehă), consideră că rolul UE în protejarea cetățenilor europeni împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate trebuie să devină mai important.

Sondajul ECFR din luna mai a relevat, de asemenea, un sprijin larg pentru creșterea cheltuielilor europene în domeniul apărării și pentru autonomia militară față de SUA, precum și un sentiment tot mai puternic că Europa și SUA reprezintă „două modele diferite de democrație”.

Deși această imagine este departe de a fi uniformă, Zarka a susținut că niciun stat membru nu va scăpa de impactul războiului cultural, îndemnând chiar și liderii eurosceptici să realizeze că UE este „singurul cadru în care pot proteja suveranitatea și prosperitatea națională”.

Liderii naționali ar trebui să respingă lingușirea ca strategie față de Trump, chiar dacă aceasta sporește tensiunile transatlantice, iar Comisia Europeană „trebuie să fie curajoasă” și să utilizeze instrumente precum Legea serviciilor digitale și instrumentele comerciale.

„«Este vorba de cultură, prostule!» trebuie să intre urgent în mentalitatea liderilor europeni”, a declarat André Wilkens de la Fundația Culturală Europeană. „Sentimentul european nu este un utopism abstract. Este vorba de sentimente reale pentru Europa și de disponibilitatea europenilor de a lupta pentru ele.”