Trump admite că eforturile sale de a aduce la pace Rusia şi Ucraina ar putea eşua

Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că speră ca omologul său rus Vladimir Putin să „fie drăguţ” şi să avanseze spre încheierea războiului în Ucraina, dar a admis că este posibil ca liderul de la Kremlin să nu dorească să încheie o înţelegere, deşi „este sătul” de acest război, în timp ce de partea cealaltă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este prea inflexibil, remarcile liderului de la Casa Albă venind după seria de întâlniri la nivel înalt care nu au condus la rezultate concrete pentru o perspectivă de încetare a conflictului, consemnează agenția de știri Reuters.

În ciuda notei optimiste în care s-au încheiat summitul Trump-Putin vineri în Alaska şi apoi luni la Casa Albă întâlnirile lui Trump cu Zelenski şi cu grupul de lideri europeni veniţi acolo să-l susţină pe acesta din urmă, divergenţele rămân numeroase şi dificil de soluţionat. De pildă, Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia, care de partea sa respinge orice desfăşurare de trupe din ţările NATO ca garanţie de securitate pentru Ucraina, în timp ce aliaţii europeni ai acesteia din urmă o asigură în continuare de tot sprijinul dacă va continua războiul.

„Nu cred că va fi o problemă, ca să fiu sincer cu dumneavoastră. Cred că Putin s-a săturat de asta (s-a săturat de război – n.red). Cred că toţi s-au săturat de asta, dar niciodată nu se ştie”, a spus Trump marţi într-un interviu la postul Fox News.

„În următoarele săptămâni vom afla despre (ce intenţii are – n. red.) preşedintele Putin (…) Este posibil să nu vrea să încheie o înţelegere”, iar dacă este aşa el s-ar putea confrunta cu o „situaţie dificilă”, a adăugat preşedintele american, opinie ce contrastează cu o afirmaţie a sa surprinsă luni datorită unui microfon lăsat deschis înaintea întâlnirii cu liderii europeni şi în care spunea că crede că Putin doreşte doar de dragul său să ajungă la o înţelegere pentru încheierea războiului, transmite Agerpres.

Relaţiile dintre Putin şi Zelenski ar putea fi totuşi, „puţin mai bune”, a continuat Trump în interviu, motivând că dacă nu ar crede acest lucru nu ar mai fi încercat să obţină o întâlnire bilaterală între cei doi, întâlnire pe care el a anunţat-o după discuţiile de luni, dar care nu a fost confirmată de Rusia, ce a transmis că o astfel de reuniune trebuie pregătită minuţios.

Trump a vorbit şi despre relaţia sa caldă cu Putin, dar a recunoscut posibilitatea ca eforturile sale pentru un acord de pace ruso-ucrainean să eşueze. „Sper că preşedintele Putin va fi drăguţ, iar dacă nu va fi, se va afla într-o situaţie dificilă. Şi sper de asemenea că preşedintele Zelenski va face ceea ce trebuie să facă. Trebuie să dea dovadă şi de puţină flexibilitate”, i-a atenţionat preşedintele american pe cei doi omologi ai săi aflaţi în război.

Referitor la garanţiile de securitate pentru Ucraina pe care Kievul şi aliaţii săi europeni le solicită ca parte a oricărui acord de pace, Trump a spus că, deşi Europa este dispusă să trimită trupe sub o anumită formă, Statele Unite nu vor face acest lucru, însă ar putea oferi o asistenţă de alt tip.

„Va exista o anumită formă de (garanţie de) securitate. Dar aceasta nu poate fi NATO”, a indicat preşedintele SUA. „Ei (aliaţii europeni ai Ucrainei – n. red.) sunt dispuşi să trimită trupe pe teren. Noi suntem dispuşi să-i ajutăm cu unele lucruri, probabil am putea vorbi în special de misiuni aeriene”, a indicat el vag.

Preşedintele Zelenski a declarat presei după întâlnirile desfăşurate luni la Casa Albă că, în circa 10 zile, aliaţii ţării sale vor pune pe hârtie forma pe care ar putea să o ia garanţiile de securitate.

Se pare că la summitul din Alaska preşedintele rus ar fi renunţat la opoziţia categorică faţă de oferirea unor garanţii de securitate Ucrainei de către statele occidentale, dar în afara cadrului NATO şi cu condiţia ca Ucraina să cedeze Rusiei întreaga regiune a Donbasului, ceea ce Zelenski refuză în continuare.

Ideea desfăşurării unui contingent de trupe străine în Ucraina, ca formă de garanţie de securitate pentru această ţară, a fost intens promovată la începutul anului de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de premierul britanic Keir Starmer, care au creat şi o aşa-numită „coaliţie a voluntarilor” (sau „coaliţie de voinţă”) alcătuită din ţări susţinătoare ale Ucrainei şi care ar fi dispuse să participe cu trupe sau cu alte contribuţii la o astfel de forţă, iniţiativă respinsă însă categoric de Rusia.

După ce între timp dezbaterile asupra acestei propuneri scăzuseră în intensitate, ideea a fost readusă acum în discuţie odată cu întâlnirile desfăşurate luni la Casa Albă şi care s-au axat mai degrabă pe garanţiile de securitate decât pe chestiunile teritoriale, despre acestea din urmă Zelenski afirmând că ar urma să fie discutate doar de el cu Putin. Ministerul rus de Externe a transmis în acest timp că Rusia respinge în continuare prezenţa unui contingent militar al NATO în Ucraina şi a avertizat că aceasta ar conduce la o „escaladare incontrolabilă a conflictului cu consecinţe imprevizibile”.