Tribunalul București a motivat decizia prin care a „măcelărit” PNL. „Pierderea calităţii de membru al partidului ar afecta însuşi statutul juridic, politic şi moral al reclamanţilor”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tribunalul București a motivat decizia ăprin care a suspendat patru hotărâri ale Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie și alte 13 decizii luate pe 23 iunie de către Biroul Permanent Național, prin care tot atâția președinți de filiale județene și-au pierdit aceste calități.

Așa cum era de anticipat, instanța a preluat integral argumentele ridicate de către reclamanți și a respins toate argumentele prezentate de către PNL

Spre exemplu, PNL  a susținut că acțiunea reclamanților ar fi prematură, pentru că aceștia ar fi trebuit să treacă mai întâi printr-o procedură internă, la Curtea de Arbitraj a partidului, prevăzută de statut.

Tribunalul a respins acest argument, arătând că nu există o dispoziție legală sau statutară care să impună o astfel de procedură prealabilă obligatorie pentru cererile de acest tip: „nu există niciun fundament legal sau statutar care să conducă la concluzia că prezenta acțiune ar fi prematură sau inadmisibilă prin prisma punctului de vedere susținut de pârât”.

Inexact: avocatul Valeriu stoica a invicat o decizie a Curții Constituționale care impune o asemenea procedură prealabilă, dar aceasta a fost ignorată de către judecător.

Instanța a respins și o a doua excepție ridicată de PNL, potrivit căreia suspendarea cerută de reclamanți ar bloca procedura de înregistrare a modificărilor de statut la Registrul partidelor politice. Judecătorii au arătat că suspendarea provizorie cerută prin ordonanța președințială nu are legătură cu acea procedură administrativă, cele două vizând aspecte diferite. Ordonanța președințială este o procedură civilă specială prin care instanța poate dispune măsuri temporare și urgente în cazuri urgentearată instanța.

Pentru a admite o ordonanță președințială, legea cere îndeplinirea mai multor condiții: aparența de drept în favoarea celui care cere măsura, urgența, caracterul provizoriu al măsurii și faptul că judecata nu anticipează soluția pe fond.

Analizând aparența de drept, Tribunalul a constatat că toată procedura Congresului din 21 iunie – de la convocare, la depunerea candidaturilor și moțiunilor, până la alegerea conducerii și ratificarea modificărilor de statut – s-a desfășurat pe baza unui proiect de modificare a statutului care nu intrase încă în vigoare la acel moment.

Instanța a mai preluat și argumentul puciștilor că modificările de statut ale unui partid politic nu produc efecte juridice decât după ce sunt încuviințate de Tribunalul București, conform legii partidelor politice, și publicate în Monitorul Oficial, condiții care, la data Congresului, nu erau îndeplinite. Asta deși avocații PNL au arătat că există cel puțin două decizii ale Curții de Apel București care susțin exact contrariul: un statut nou este valid și poate fi folosit în mod provizoriu, sub condiția aprobării sale ulterioare de către Tribunalul București – singura instanță din țară care judecă procese privind înregistrarea partidelor politice.

De asemenea, Tribunalul a considerat că măsura era urgentă, având în vedere consecințele concrete pe care le-au suferit deja reclamanții după Congres. Instanța a notat că, în baza hotărârilor contestate, unora dintre reclamanți li s-a cerut demisia din partid, iar altora le-au fost declanșate proceduri de excludere sau au fost înlăturați din funcțiile de conducere pe care le dețineau în filiale teritoriale:

„Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanţilor, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan faptic având în vedere că pierderea calităţii de membru al partidului şi, odată cu ea, a funcţiilor de conducere şi a apartenenţei la grupurile parlamentare ar afecta însuşi statutul juridic, politic şi moral al reclamanţilor prin pierderea exerciţiului drepturilor statutare şi posibilitatea de a participa la viaţa internă a partidului”, arată instanța.

Judecătorii au observat și că toate aceste evenimente – alegerea delegaților, modificarea statutului și alegerea noii conduceri – s-au petrecut într-un interval de doar 48 de ore.

Tribunalul a subliniat că, prin această ordonanță președințială, nu se stabilește dacă hotărârile Congresului sunt legale sau nu – acest lucru urmează să fie decis în procesul de fond, care are ca obiect anularea actelor. Suspendarea provizorie are doar rolul de a păstra situația existentă înainte de Congres, până la soluționarea definitivă a dosarului:

Instanța a mai precizat că măsura nu împiedică partidul să funcționeze, ci doar oprește temporar producerea efectelor actelor a căror legalitate este contestată.