G4Media.ro

The New York Times: Giuliani atrage atenția asupra activității lui Hunter Biden…

The New York Times: Giuliani atrage atenția asupra activității lui Hunter Biden în România. Dar e o problemă. Fiul lui Joe Biden a încercat să ajute un om de afaceri din România acuzat de corupție, dar la fel au făcut și fostul primar al New York-ului și un fost director al FBI

În această lună, Rudoph W. Giuliani, avocatul personal al președintelui Trump, a dat de înțeles că intenționează să deschidă un nou front în privința atacurilor sale la adresa fostului vicepreședinte american, Joseph R. Biden Jr. – activitatea lui Hunter Biden, fiul lui Biden, în serviciul unui om de afaceri român acuzat de corupție.

Dar această strategie prezintă o problemă. Giuliani ar fi depus și el niște eforturi care ar fi venit în ajutorul aceluiași personaj, fiind practic angajat să facă asta de Louis J. Freeh, un fost director al FBI pe care Hunter Biden l-a introdus în această afacere.

Demersurile din România relevă modul în care Giuliani a avut afaceri intense în străinătate cu niște clienți care uneori par să fi profitat de pe urma relațiilor sale cu Trump, deși el l-a acuzat pe Hunter Biden că, în afecerile sale din străinătate, încearcă să profite de numele tatălui său. Iar dezvăluirea legăturii dintre rolul său și al lui Biden în afacerile din România survine tocmai când Giuliani, fostul primar al New York-ului, este anchetat de procurori federali new-yorkezi pentru o posibilă încălcare a legilor pe tema susținerii unor persoane sau firme din străinătate.

Hunter Biden, care este avocat, a fost contactat de un om de afaceri, Gabriel Popoviciu, în anul 2015, pe vremea când tatăl său era vicepreședinte, pentru ca el să încerce să-l scape de acuzațiile procurorilor anticorupție din România. În 2016, Popoviciu a fost condamnat pe baza unor acuzații legate de un teren din nordul Bucureștiului, capitala României.

Popoviciu a înaintat recurs împotriva deciziei.

Cam în perioada condamnării sale din 2016, Biden l-a contactat pe Freeh ca să dea o mână de ajutor în acest caz, după cum afirmă persoane la curent cu evenimentele. Freeh l-a contactat ulterior pe Giuliani, care, anul trecut, a criticat lupta anticorupție din România și a cerut amnistierea persoanelor condamnate, printre acestea putându-se număra și Popoviciu.

Potrivit declarațiilor a trei persoane la curent cu problema, implicarea lui Giuliani a survenit după ce Biden a ieșit din toată această afacere.

Episodul, ale cărui evenimente au fost prezentate parțial joia trecută, pe canalul NBC News, este doar un nou exemplu care ilustrează banii primiți de americani importanți pe plan politic ca să servească unor interese străine, respectiv, niște oameni care speră să profite de relațiile lor cu Washingtonul ca să poată fi bine văzuți în țară și pe plan internațional.

Hunter Biden a fost și membru în consiliul de administrație al unei firme energetice ucrainene deținute de un oligarh acuzat de corupție în aceeași perioadă în care vicepreședintele Biden – care este acum candidatul democraților la alegerile prezidențiale din 2020 – încerca să convingă guvernul ucrainean să-și întărească lupta împotriva corupției. Hunter Biden a primit un salariu lunar de $50.000 pentru rolul său în acest consiliu.

Eforturile depuse de Giuliani și de Trump pentru a convinge actualul guvern ucrainean să deschidă o anchetă în cazul celor doi Biden au fost de ajutor în ancheta democraților din Camera Reprezentanților pe tema demiterii. Trump a cerut totodată Chinei să deschidă o anchetă cu privire la afacerile lui Hunter Biden de acolo – cerere care a fost respinsă de guvernul chinez.

Nu există probe din care să reiasă că vicepreședintele Biden ar fi acționat incorect în vreuna din situațiile legate de fiul său.

Andrew Bates, purtătorul de cuvânt din campania electorală a lui Biden, a declarat: “Americanii nu se vor lăsa păcăliți de un președinte disperat în tentativele sale de a abate atenția asupra altor lucruri, cu excepția propriei sale corupții“.

Într-un interviu de pe ABC News, transmis în această lună, Hunter Biden a recunoscut că “nu s-a prea gândit“ atunci când a intrat în consiliul de administrație al companiei ucrainene de gaze Burisma Holdings, dar a spus că nu a comis niciun fel de neregulă. El a părăsit consiliul firmei în luna aprilie. În această lună, Hunter a anunțat că va demisiona și din consiliul de administrație al companiei chineze și că nu va mai colabora cu nicio firmă din străinătate dacă tatăl său va fi ales președinte.

George Mesires, un avocat al lui Hunter Biden, a declarat că clientul său nu a discutat niciodată cu tatăl său despre cazul lui Popoviciu, despre lupta anticorupție din România sau despre orice alte aspecte legate de România.

Eforturile lui Popoviciu de a angaja americani cu relații s-au depus din dorința de a spori “importanța pe care guvernul român o acordă relațiilor bilaterale americano-române ca să influențeze și eventual să și depășească problemele sale politice din România”, a declarat Heather A. Conley, care, în perioada 2001 – 2005, a fost asistenta secretarului de stat al Biroului pentru Afaceri Europene și Euroasiatice.

Conley, care acum este director de programe la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a avertizat că hotărârea de a lucra într-un “loc în care corupția este predominantă, așa cum este România, trebuie să fie un veșnic semnal de avarie pentru reputația unor firme sau persoane din SUA“.

La începutul acestei luni, Giuliani a dat de înțeles că intenționează ca în curând să atragă atenția asupra activității lui Hunter Biden în România. În timpul unei emisiuni de pe canalul Fox News în care a apărut, Giuliani și-a menținut afirmațiile legate de activitatea celor doi Biden în Ucraina și China, având în vedere ca actuala campanie se apropie de sfârșit, el anunțând că “mai urmează încă multe lucruri. Încă nu am ajuns la România. Așteptați până ajungem la România“.

Trump s-a referit pentru prima oară la activitatea din România a lui Hunter Biden vineri, răspunzând unor reporteri veniți pe peluza Casei Albe.

“Păi, cred că ce au făut Biden și fiul lui – și acum, cred că găsesc niște lucruri și în România, lucruri care au apărut chiar azi. Sau vreo altă țară. Sunt singur că sunt mai multe”, a spus președintele.

În mai, Giuliani dăduse de înțeles în The New York Times că intenționează să îi ceară lui Freeh informații despre activitatea lui Hunter Biden în România. Nu se știe dacă a și făcut-o.

Nici șefii de la firma lui Freeh, Freeh Group International Solutions, nici Giuliani nu au răspuns cererii de a comenta acest lucru, săptămâna aceasta.

Activitatea lui Hunter Biden în slujba lui Popoviciu a fost dezvăluită pentru prima oară de The New York Times în luna mai. Dar din niciun detaliu nu reiese că activitatea lui Hunter Biden ar fi fost în contrast cu demersurile tatălui său în această țară și l-ar fi pus în aceeași tabără cu Giuliani.

Hunter Biden a acceptat să lucreze pentru Popoviciu în perioada în care acesta era ținta unei campanii anticorupție lăudate de vicepreședintele Biden și de alți lideri occidental.

Într-un discurs din mai 2014, adresat politicienilor din București, vicepreședintele Biden a calificat corupția drept “un cancer care macină încrederea cetățenilor în democrație, putând reprezenta un clar pericol nu doar pentru economia unei țări, ci și pentru securitatea ei națională“.

La aproape doi ani după acel discurs, Popoviciu a fost condamnat în urma unui proces intentat de un birou anticorupție pe care vicepreședintele l-a lăudat.

În anul 2015, înaintea primei sale vizite în România, Hunter Biden s-a întâlnit cu ambasadorul român în Statele Unite la sediul ambasadei acestei țări din Washington, după cum afirmă două persoane la curent cu întrevederea. Biden a subliniat că face deplasarea în calitate de persoană particulară și nu a vorbit despre Popoviciu sau despre cazul acestuia, după cum relevă una dintre persoane.

La un moment dat, Hunter Biden l-a contactat pe Mark Gitenstein, fost ambasador american în România pe vremea primului mandat al lui Barack Obama, ca să discute despre eventualitatea ca procesul lui Popoviciu să fie preluat de Freeh, după cum afirmă o persoană la curent cu discuția.

Gitenstein, care a fost consilier în Senat al lui Biden și care acum ocupă un loc în consiliul de adminitrație al Fundației Biden, i-a apărat pe anchetatorii care l-au urmărit pe Popoviciu.

“Atât vicepreședintele, cât și eu am avut deplină încredere în procurorii anticorupție din România și am făcut tot ce am putut ca să îi sprijinim, atât în perioada când ne-am aflat în funcție, cât și după aceea“, a spus Gitenstein.

Mesires a recunoscut că Hunter Biden l-a pomenit pe Popoviciu atât în discuțiile cu Boies Schiller Flexner, firma la care Hunter Biden lucra în acea perioadă, cât și cu cei de la firma lui Freeh, Freeh Group International Solutions.

Potrivit declarațiilor a patru persoane la curent cu subiectul, Popoviciu angajase ambele firme. Popoviciu nu a putut fi contactat în vederea vreunei declarații.

Boies a refuzat să comenteze situația.

Firma lui Freeh a început să lucreze în serviciul omului de afaceri român în iulie 2016, la puțin timp după ce Popoviciu a fost pentru prima oară pus sub acuzare de o instanță românească.

Freeh a revizuit dosarul împreună cu o echipă de procurori pensionari și agenți ai FBI. Echipa a ajuns la concluzia că “dosarul prezintă numeroase deficiențe de ordin faptic și legal “, după cum se arată într-o declarație care prezintă un sumar al constatărilor, apărută în 2017, după ce o instanță superioară românească a menținut condamnarea lui Popoviciu și a impus o pedeapsă de șapte ani închisoare. Freeh le-a cerut autorităților române să revizuiască dosarul și să ajungă la “un alt rezultat”.

Asta însă nu s-a întâmplat, iar Popoviciu a fost arestat la Londra, la puțin timp după verdictul instanței. El a plătit o cauțiune, iar acum contestă extrădarea sa în România.

În timp ce Biden era pe cale să finalizeze dosarul la ceva vreme după angajarea lui Freeh, Free a rămas în serviciul lui Popoviciu.

Anul trecut, el l-a contactat pe Giuliani, un vechi asociat a cărui campanie prezidențială din 2008 a sprijinit-o, pentru a-l ajuta în activitatea sa din România.

În august 2018, pe vremea când era avocatul personal al lui Trump în timpul anchetei unui consiliu special pe tema amestecului Rusiei în alegeri, Giuliani i-a trimis o scrisoare președintelui României, în care îi critiăc pe procurorii anticorupție și cere amnistierea celor condamnați pe parcursul unor asemenea operațiuni.

Apelul l-ar fi putut viza și pe Popoviciu, deși Giuliani nu l-a menționat explicit în scrisoare. Giuliani a spus că era plătit de Freeh Group, dar nu a precizat numele clientului din partea căruia a scris acea scrisoare. Totuși, la acea vreme, el a declarat în Politico că scrisoarea “s-a bazat pe un raport revizuit de mine”, de la Freeh.

În scrisoare, Giuliani s-a declarat îngrijorat de “atacurile continue la adresa statului de drept, atacuri care, în România, se lansează sub pretextul unei aplicări eficiente a legii”.

Cu mai puțin de două luni înainte, ambasada americană de la București, împreună cu ambasadele altor 11 state, a dat publicității o declarație care ajungea la o concluzie exact opusă. În ea se sublinia “progresul considerabil” al României în combaterea corupției și în consolidarea unui stat de drept eficient.

Declarația, care survenea într-un moment când parlamentul român tocmai intenționa să aducă niște discutabile amendamente Codului Penal, cerea totodată tuturor părților implicate “să evite niște schimbări care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva criminalității sau a corupției“.

Sursa: The New York Times / Articol de Kenneth P. Vogel în colaborare cu Kit Gillet, din București / Traducerea: Alexandru Danga (Rador)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. vrajeala faa nici o sustinere juridica

  2. Ar trebui sa-l angajam pe Giuliani ca avocat al Romaniei daca vrem ca tara noastra sa fie respectata pe meritul cuvenit. 🙂

  3. Are ” scara” un post bun si caldut pentru nenea asta!

  4. „Whataboutism” în toată splendoarea lui. Ce e ajuns NYT, o mizerie totala.

  5. Giuliano are dreptate. După linșajul șefei DNA de către mercenarii evrei și judecătorii CCR in cârdășie cu președintele Iohannis condamnat de CEDO, Romania a devenit raiul teroristilor și coruptilor din toată lumea.

  6. Raportul respectiv, un document de 64 de pagini care a fost difuzat ulterior de către apropiați ai președintelui Donald Trump, pare a fi opera unei false „firme de informații” numită Typhoon Investigations, potrivit cercetătorilor și documentelor publice.

    Autorul raportului, un analist elvețian de securitate autoidentificat numit Martin Aspen, este o identitate fabricată, conform analizei efectuate de cercetătorii în dezinformare, care au concluzionat, de asemenea, că poza de profil a lui Aspen a fost creată cu un generator de fețe de inteligență artificială.

  7. Numai javre mai frate si la republicani si la democrati.

  8. Problema e f. simplă și se rezumă astfel:Who’s got that fuckin’ money?Aștept răspuns.

    • Prostacel ganganau, un exemplu perfect demn de noaptea mintii, un pesedist sadea cu glume rasuflate in program care inca isi tine in dulap carnetul de membru al partidului comunist si e mare fan tariceanu. Acum si-a dat mecla la intors, si-a schimbat ciorapii, si se da căprar capitalist, genre un specialist trumpetist nascut si crescut get-beget in sua. Probabil suferă de vreo boala halucinatorie in stadiu avansat, ce i se trage de la anumite intamplari socante petrecute in trista lui copilarie (el era ala care nu intelegea de ce toti rad de el cand mergea la scalda vara, si copiii mai mari il puneau sa bage capul sub apa iar cand iesea trebuia sa strige tare “cat caldarea”, fara sa afle nici azi ca de fapt aia il intrebau incet de pe margine: cat ii “pizza” mattii?) No comments.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.