G4Media.ro

Teoriile conspirației, alimentate de ”Paradoxul succesului” și de modelul militarizat – autoritar…

Teoriile conspirației, alimentate de ”Paradoxul succesului” și de modelul militarizat – autoritar de comunicare în pandemie. INTERVIU cu sociologul Dan Petre

Sociologul Dan Petre, specialist în ştiinţele comunicării și conferenţiar universitar, spune că polarizarea extremă a societății românești, dar și ”paradoxul succesului” gestionării pandemiei de coronavirus au contribuit la răspândirea teoriilor conspirației în România.

”A fost o criză care pentru majoritatea românilor s-a desfășurat în primul rând ”pe Facebook și la televizor”, care ”s-a întâmplat altora”, care nu a intrat în spațiul personal al oamenilor, astfel încât aceștia să simtă o legătură directă cu ea. Cei care s-au ocupat de gestionarea acestei situații (președintele, guvernul și faimosul grup de comunicare strategică) plătesc acum paradoxul succesului. Dacă situația scăpa de sub control, necesitatea măsurilor luate ar fi fost confirmată de realitate. Faptul că nu s-a întâmplat ceva îngrozitor, este explicat de mulți prin faptul că pandemia a fost de la început doar o invenție”, arată Dan Petre într-un interviu pentru G4Media.ro.

Principalele idei:

# Ideea că pandemia de coronavirus este o invenție și că măsurile de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 este generate în primul rând de polarizarea accentuată – aproape de nivelul de rupere a coeziunii sociale –  în care este România.

# Se mai adaugă la aceasta faptul că situația medicală nu a depășit un prag critic de amploare care să genereze reacție emoțională intensă; modelul de comunicare centralizat, autoritar folosit de către autorități, care a dus la erodarea încrederii populației; reducerea disonanței cognitive, respectiv nevoia oamenilor de a-și alinia cât de mult cu putință ceea ce gândesc, ceea ce simt și ceea ce fac.

# Sunt trei principale idei conspiraționiste, dintre care cea mai răspândită este cea că guvernul român amplifică deliberat și fără fundament numărul îmbolnăvirilor pentru a prelungi starea de urgență, care le permite să aloce bani pentru firmele de casă și apropiații politici.

# Și în România sunt prezente teorii conspiraționiste globale, dar faptul că suntem o cultură periferică, slab conectată la marile teme internaționale face ca acestea să nu aibă o audiență relevantă

# Neîncrederea în sistem și nevoia de a depăși incertitudinea și teama vor fi amplificate și exploatate politic, dar nu pare să existe suficient interes pentru acest subiect la un număr suficient de mare de persoane pentru a constitui o masă critică relevantă

Interviul integral:

Sunt mulți români care cred că pandemia de coronavirus este o invenție și că măsurile de protecție și de prevenire a răspîndirii virusului COVID-19 nu merită respectate. De ce credeți că se întâmplă asta? Cum s-a ajuns aici?

Din punctul meu de vedere, există mai multe explicații. S-a ajuns la această situație datorită contextului de polarizare accentuată – aproape de nivelul de rupere a coeziunii sociale –  în care era (și este în continuare) România.

Mai există totodată și alte câteva motive, dintre care am ales pe cele pe care le consider a fi cele mai importante. Primul ține de faptul că situația medicală nu a depășit un prag critic de amploare care să genereze reacție emoțională intensă, căci la noi situația nu a fost atât de gravă precum în Italia și Spania. A fost o criză care, pentru majoritatea românilor, s-a desfășurat în primul rând ”pe Facebook și la televizor”, care ”s-a întâmplat altora”, care nu a intrat în spațiul personal al oamenilor, astfel încât aceștia să simtă o legătură directă cu ea.

Cei care s-au ocupat de gestionarea acestei situații (președintele, guvernul și faimosul grup de comunicare strategică) plătesc acum paradoxul succesului. Dacă situația scăpa de sub control, necesitatea măsurilor luate ar fi fost confirmată de realitate. Faptul că nu s-a întâmplat ceva îngrozitor, este explicat de mulți prin faptul că pandemia a fost de la început doar o invenție. Drept urmare, măsurile de protecție și de prevenire a răspândirii virusului nu aveau/nu au de ce să fie respectate.

Cel de-al doilea motiv ține, în opinia mea, de modelul de comunicare adoptat de către cei care au gestionat criza. Sau chiar de modul în care au gestionat-o. Un model centralizat, autoritar, aproape (sau chiar) militar, în care informația a fost controlată la vârf, colectată și distribuită controlat către oamenii obișnuiți. Un model diferit de cel descentralizat, adoptat de exemplu de Germania sau Italia. Un model care transmite implicit faptul că ”guvernanții” consideră că ”populația” nu este un actor suficient de matur și responsabil social, care poate fi tratat ca un partener în gestionarea crizei, ci mai degrabă ca un ”adolescent” indisciplinat, care nu înțelege ce se întâmplă și care trebuie să facă ceea ce i se spune. Pentru binele său, bineînțeles. Iar adolescentul a recunoscut rolul și a reacționat pe măsură.

În opinia mea, insuficienta transparență la nivelul echipei care a gestionat criza și faptul că au existat anumite incidente (ex: lipsa de claritate a instrucțiunilor de implementare a unora din celebrele ordonanțe militare; fotografia cu primul ministru încălcând împreună cu unii din membrii cabinetului propriile reguli de distanțare socială etc.) și al grupului de comunicare strategică (ex. secretul privind numărul și pozițiile celor care fac parte din acesta, raportările incomplete sau întârziate ale numărului de persoane îmbolnăvite sau decedate etc.) au contribuit la erodarea încrederii unor segmente de populație în măsurile și mesajele transmise de autorități. Iar aceasta a alimentat deschiderea unor oameni către astfel de teorii.

Cel de-al treilea motiv ține de reducerea disonanței cognitive, de nevoia oamenilor de a-și alinia cât de mult cu putință ceea ce gândesc, ceea ce simt și ceea ce fac. Dacă te afli într-o categorie socială care nu poate opta decât între riscul foamei și riscul infectării cu COVID-19 și ești nevoit să ieși din casă să muncești (comportamentul), atunci trebuie să aliniezi la acesta și ceea ce simți (să îți reduci frica) și ceea ce gândești (”pandemia este o invenție”, ”lucrurile nu sunt atât de grave precum ni se arată la televizor”, ”ies din casă de atâta vreme și nu mi s-a întâmplat încă nimic”, ”pe cine cunoști tu direct că s-a îmbolnăvit de virusul ăsta?” etc.). Pe acest fundal, scenariile coerente, construite ”la cheie” și ușor de găsit în online și mass media pot fi preluate, adoptate și distribuite cu mai multă ușurință.

Faptul că persoane cu notorietate/”influenceri”, oameni și/sau chiar partide politice susțin aceste teorii din diverse motive – cel mai probabil din motive electorale – amplifică lipsa de încredere în autoritatea autorităților. Iar faptul că acestea din urmă nu umplu transparent cu informații clare, simple și coerente vidul de încredere a permis formarea unui mediu fertil pentru apariția și răspândirea acestor teorii.

Cel de-al patrulea motiv ține de specificul platformelor social media (pentru România în acest context este relevant în special ecosistemul Facebook – Facebook, WhatsApp și Instagram) și de felul în care polarizarea societății noastre este alimentată sau amplificată de unii actori comunicaționali. Acestea au fost construite pornind de la principii ale științelor comportamentale, sunt atât de bine calibrate pe natura umană și funcționează atât de bine în a agrega grupuri de persoane în funcție de afinități și interese comune (”efectul de bulă”), expunere selectivă (doar) la idei similare și confirmare a lucrurilor deja știute, viteză de răspândire a mesajelor, mecanisme de amplificare a emoțiilor etc., încât orice încercare de a contrabalansa influența acestora asupra răspândirii și amplificării teoriilor conspirației prin apelul la rațiune și verificarea adevărului/falsității acestora este un efort aproape inutil.

Care ar fi, după părerea dvs, principalele teorii conspiraționiste împărtășite de români în actualul context legat de pandemie?

Cea mai răspândită, care în opinia mea  ieșit deja din zona de obscuritate și a devenit mainstream, este următoarea: guvernul amplifică deliberat și fără fundament numărul îmbolnăvirilor pentru a prelungi starea de urgență, care le permite să aloce bani pentru firmele de casă și apropiații politici.

Apoi, ar fi: pandemia este inventată de guvernul mondial din umbră pentru a controla mai bine populația prin scăderea numărului celor bătrâni și bolnavi și introducerea de cip-uri prin vaccinarea obligatorie (process care urmează să se întâmple).

Și, în cele din urmă: virusul este scăpat din laboratorul militar de cercetări biologice din orașul Wuhan/China. Cu varianta sa: virusul a fost adus deliberat de atleții americani în Wuhan/China cu ocazia jocurilor olimpice militare din toamna lui 2019, pentru a stăvili ascensiunea Chinei.

Deși există și în România inițiative virtuale care promovează teorii conspiraționiste globale (amintim aici grupurile Q-anon) acestea sunt cel mai adesea decuplate de la temele globale, fiind axate doar pe subiecte sau probleme locale. De ce credeți că se întîmplă astfel?

În opinia mea, explicația este legată de faptul că suntem o cultură periferică, slab conectată la marile teme internaționale. O teorie de acest tip are nevoie de o masă critică de persoane familiarizate cu acel subiect, care să considere că acesta are impact asupra vieții lor de zi cu zi și care să fie preocupate să găsească o explicație coerentă pentru fenomenul respectiv.

Credeți că actuala stare de nemulțumire a multor oameni se va putea transforma într-o mișcare politică anti-sistem?

Nu. Cred că neîncrederea în sistem și nevoia de a depăși incertitudinea și teama vor fi amplificate și exploatate politic, dar nu cred că există suficient interes pentru acest subiect la un număr suficient de mare de persoane pentru a constitui o masă critică relevantă. Cred că va fi una din temele de comunicare electorală importante în următoarele luni pentru unii oameni politici sau partide, dar nu are potențial de a deveni o mișcare politică anti-sistem.

Profil. Dan Petre este doctor în sociologie, specialist în ştiinţele comunicării, conferenţiar universitar la SNSPA. Este managing partner şi director al departamentului de antropologie și studii calitative al companiei D&D Research, parte din Psyence Group.

Foto: Arhiva personală Dan Petre

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Micinuile guvernelor, globalizarea, saracia mascata de birouri frumoase, fascizmul corporatist, automatizarea joburilor si frica ii imping pe oameni sa caute raspunsuri. Uneori nimeresc raspunsul corect, dar de cele mai multe ori ajung sa creada in mesajele psyopurilor amereicane sau mai rău in propaganda ruseasca (5G=covid, flat earth).

    Teoria conspiratiei are rolul de a devia atentia dinspre cauzele adevarate ale saraciei(oligarhia coruptā si autoritarismul) spre un dusman comun si invizibil gen Soros, reptilenii , illuminati, sau a da vina pe dusmanul geostrategic indiferent daca ei au facut-o sau altii.

  2. 1 – „paradoxul succesului” ??? Ce succes? Romania a avut cifre dezastruoase fata de tarile vecine inca din primele zile iar in prezent se bate pentru podiumul EU.
    2 – SNSPA :))))

  3. Hai mă băieți, l-ați scos pe domnu conferențiar sa ne explice despre paradoxuri !?
    Atunci să ne explice si noua cel mai mare paradox, cum se împacă cea mai periculoasă pandemie din istorie, care a blocat toată planeta, cu cea mai scăzută rată a mortalității in Romania, din ultimii șapte ani. Hai sa vă văd!

    https://www.g4media.ro/exclusiv-romania-a-inregistrat-in-mai-2020-cel-mai-mic-numar-de-decese-din-aceasta-luna-in-ultimii-sapte-ani.html

    • A fost vremea racoroasa si nu a agravat pe cei grav bolnavi.
      Trafic nu a fost, nu au murit oameni pe sosele.

      PSD a marit pensiile, nu au mai murit pensionari de foame.

    • @Sisif
      Pina se va face un studiu care sa dea un raspuns fundamentat , o posibila explicatie simpla e si cea mai logica: masurile de restrictionare a miscarii populatiei si a unor activitati au avut drept efect secundar reducerea numarului de decese cu anumite cauze. Probabil ca ponderea cauzelor acestor decese in totalul cauzelor deceselor este, in Romania, mult mai mare decit in alte tari europene si de aici scaderea care s-a vazut in Romania si nu s-a vazut in alte tari. De pilda: decese cauzate de accidente in trafic, accidente de munca, scandaluri in locuri publice urmate de violente etc.
      Desigur, daca asta e concluzia, lucrul asta ar trebui sa ne puna pe ginduri, nu e o informatie linistitoare.

    • Culmea pandemiei la români, în loc să scadă numărul populației, la noi crește. Cred ca este unic in analele pandemiilor!
      Încă două, trei pandemii din astea si poate rezolvam problema demografică! :))

    • Nu stiu daca populatia intr-adevar a crescut in lunile astea (cite nasteri au fost?) dar e posibil ca natalitatea sa creasca peste vreo 5-6 luni. Tot ca un efect secundar al masurilor izolare. 🙂

  4. Daca nu ai „incredere in autorități ” sau pur si simplu vrei sa compari situatia, acțiunile etc cu ce au „facut altii” este neaparat necesar sa „iesi din bula” personală, de grup, de tara, regională…
    Numai ca pentru acest lucru iti trebuie o anumita setare intelectuală și sa vorbesti cel puțin două limbi străine.
    Avand informații din mai multe surse ai ce filtra …ca apoi să emiti și o opinie personală apropiată de realitate.
    Pentru mulți este mult mai simplu să-i lase pe altii sa „gandeasca” pentru ei.
    Pentru astfel de personaje plecatul urechii la cel care îl lasă sa-si bea berea la bodegă și sa joace hore ale nepăsării fata de sănătatea celorlalți este conduita ideală.

  5. Culmea pandemiei la români, în loc să scadă numărul populației, la noi crește. Cred ca este unic in analele pandemiilor!
    Încă două, trei pandemii din astea si poate rezolvam problema demografică! :))

    • @Sisif,
      Ai uitat ca nu s-a putut intra in cârciumă din martie incoace? Ca doar se stie cum ca, lasand la o parte caldura excesiva, dusman mai mare ca alcoolul pentru bietul spermatozoid nu s-a mai pomenit…

  6. Explicatia e simpla, fie ca vorbim de conspiratii sau nu : Realitatea este foarte complicata pt. o primata limitata si de cele mai multe ori ii da cu virgula. Omul tinde sa faca legaturi, e in natura sa, dar in general urmeaza cea mai simpla cale, fara sa verifice, tocmai pt. ca-i in natura sa.

    Sa mai luam in calcul lipsa crasa de educatie ? Majoritatea pe care-i stiu sunt pardaf la matematica si s-au ferit toata viata de ea, matematica fiind cel mai bun exemplu de-a manifesta capabilitatiile logice si de aici si potentialul de-a intelege corect realitatea.

    Pe unii chiar ii bate dar nu este tocmai vina lor, cand au trait intr-un mediu care n-a dat doi bani pe capacitatea lor de dezvoltare si de percepere.

    La scoala nu te invata sa gandesti pt. ca nici majoritatea profesorilor n-au prea mare habar iar majoritatea scolilor nu se compara cu Viteazu, Sava sau Vianu, unde chiar se face carte.

    Una peste alta, prea multi prosti pe lume … Prosti care trag lumea in jos … Doar daca 99% ar face cumparaturi rationale, 99% din bogati n-ar mai exista, imposibil dar evident.

  7. se merge cu ….până în pânzele albe 🙂 așa-i când te lovește succesul … odată la 10 ani 🙂

  8. Niciun articol nu mai este interesand cand lipsete gramatica.
    „Ideea că pandemia de coronavirus este o invenție și că măsurile de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 este generate în primul rând de…’

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.