„Tătuc”, „comunist cu față umană”, „aparatcic”, „sărac, dar cinstit” / Agențiile internaționale de presă evocă felul în care a fost etichetat Ion Iliescu și evenimentele controversate pe care le-a orchestrat

Fostul președinte Ion Iliescu, decedat marți la vârsta de 95 de ani, va rămâne asociat cu tranziția haotică a României către democrație, înainte ca imaginea sa să fie pătată de acuzații de crime împotriva umanității, scrie France Presse.

Amintind etichetele care i-au fost puse, în cariera sa politică postdecembristă, de la „tătuc” la „sărac și cinstit”, AFP evocă cele mai controversate evenimente în care Ion Iliescu a fost implicat.

„După arestarea dictatorului în decembrie 1989 și execuția sa în circumstanțe neclare, el preia puterea ca om providențial, la conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN), promițând să stabilizeze țara. Adversarii săi îl acuză însă că a deturnat revoluția anticomunistă, orchestrând violențe care au provocat peste 850 de morți și mii de răniți. În mai 1990, într-un context multipartidist, este ales în mod triumfal în fruntea statului, cu 85% din voturile exprimate. Aproape de ultimul președinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, el se opune oricărei politici de lustrație, care vizează interzicerea foștilor înalți responsabili comuniști de a candida la funcții publice. O lună mai târziu, el va provoca groaza în întreaga lume, încurajând mii de mineri veniți din provincii să înăbușe violent mișcarea studenților care blocau circulația în București pentru a protesta, în special, împotriva regimului său.”

Rivalii săi îl vedeau ca pe întruchiparea unui „neocomunist” care perpetua, sub un strat de pluralism, vechiul sistem clientelist, tolerând corupția și ipotecând, prin urmare, locul României în competiția mondială, mai notează agenția franceză de știri.

„El le răspundea cu aceeași monedă, criticând public națiunile capitaliste care și-au clădit bogăția exploatând țările sărace”.

Ion Iliescu a fost trimis de două ori în judecată pentru „crime împotriva umanității”, pentru a se stabili responsabilitatea sa în tulburările sângeroase din decembrie 1989. Însă procesul nu a avut loc niciodată, iar dosarul său a fost returnat parchetului, unde se află și în prezent, amintește France Presse.

Reuters notează, la rândul său că fostul președinte al României, Ion Iliescu, a condus tranziția țării de la comunism și a pus-o pe calea aderării la Uniunea Europeană și NATO, dar a fost acuzat de crime împotriva umanității pentru reprimarea violentă a protestelor din anii 1990.

„Iliescu a trecut de la statutul de membru în ascensiune al Partidului Comunist Român la cel de lider al revoluției sângeroase din decembrie 1989 – care l-a răsturnat pe dictatorul Nicolae Ceaușescu și a dus la execuția sa sumară în ziua de Crăciun – pentru a deveni primul președinte ales în mod liber. La apogeul popularității sale, românii scandau „Iliescu apare / Soarele răsare. Dar când în iunie 1990 au izbucnit protestele studențești împotriva lui în capitala București, el a apelat la mineri, pentru a-i reprima violent”.

Revoltele minerilor din anii 1990 au împiedicat tranziția României la economia de piață și au descurajat investițiile străine atât de necesare timp de ani de zile. Criticii lui Iliescu l-au acuzat că a întârziat tranziția, încercând să blocheze reformele și să protejeze moștenirea politică și elita conducătoare a sistemului comunist. Dar Iliescu a fost și cel care a convins toate partidele politice să sprijine aderarea României la UE și NATO. România a aderat la NATO în 2004 și la UE în 2007. amintește Reuters.

Pentru EFE, Ion Iliescu este un politician controversat, un „comunist cu față umană”, dar care a impulsionat revenirea României pe orbita occidentală.

„Iliescu a ajuns la putere în urma revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989, o revoltă populară reprimată cu violenţă şi care a culminat cu execuţia soţilor Ceauşescu în ziua de Crăciun a acelui an, după ce armata s-a alăturat revoluţiei. Unii istorici îl acuză pe Iliescu şi FSN-ul pentru crearea unei atmosfere de haos care le-a permis să pună mâna pe putere şi care a provocat victime pe străzi. Parchetul militar român a susţinut această teză şi l-a inculpat pe Iliescu pentru crime împotriva umanităţii în procesul legat de morţii de la revoluţie iniţiat în noiembrie 2019.”

Amintind de evenimentele sângerose în care a fost implicat, spaniolii de la EFE conchid:

„Ion Iliescu rămâne un politician controversat în ţara sa, care a aderat la NATO în timpul preşedinţiei sale, în 2004. Criticii săi au sărbătorit pe reţelele de socializare moartea sa, în timp ce alţii îl apreciază pentru că a respectat alternanţa politică şi a impulsionat revenirea României pe orbita occidentală, care a culminat cu aderarea la UE în 2007.”

Pentru agenția austriacă APA, „fostul politician este considerat cea mai controversată personalitate a epocii post-comuniste a României. Iliescu, un fost aparatcic comunist care a fost marginalizat de Nicolae Ceauşescu în anii 1980, a jucat un rol-cheie în căderea dictatorului în decembrie 1989 şi a preluat imediat puterea după execuţia soţilor Ceauşescu.”

Iliescu s-a retras în mare măsură din viața publică în ultimii ani, perioadă în care a fost acuzat de crime împotriva umanității, dar nu a fost niciodată condamnat, amintește BBC.

„În 2018, procurorii l-au pus sub acuzare pe Iliescu pentru rolul său în revoluția din 1989, în timpul căreia a ajuns la putere. Peste 1.000 de persoane au fost ucise în timpul revoltei, iar procurorii au susținut că Iliescu – care preluase controlul asupra armatei – nu a reușit să prevină numeroase situații în care oameni au fost uciși inutil. El a fost acuzat și de răspândirea de informații false prin intermediul mass-media, care au provocat panică. Într-un alt caz, el a fost acuzat și pentru rolul său în chemarea minerilor pentru a înăbuși protestele studențești după alegerea sa în 1990. Mai multe persoane au murit și aproximativ 1.000 au fost rănite în represiunea sângeroasă, care a devenit cunoscută sub numele de Mineriadă și a atras condamnarea internațională generală. Și acest caz a fost clasat.”