SURSE Miza blocajului de la CCR pe pensiile magistraților: cei patru ”sabotori” speră ca un raport al Comisiei Europene să indice că nu e nevoie de reforma pensiilor speciale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Blocajul provocat la Curtea Constituțională de cei patru judecători numiți de PSD care au boicotat ședințele dedicate reformei pensiilor speciale ale magistraților are și o miză legată de calendarul PNRR, au declarat pentru G4Media surse politice. Mai precis, cei patru vor să amâne o decizie până la raportul Comisiei Europene pe PNRR, așteptat în februarie sau martie, în speranța că Bruxelles-ul va spune că nu e nevoie de reforma pensiilor speciale ale magistraților.

Cei patru judecători ai Curții Constituționale numiți de PSD au boicotat ședințele CCR din 28 și 29 decembrie, refuzând să constituie cvorumul, și au cerut un nou termen de ședință după 15 ianuarie. Judecătorii numiți de PSD sunt Gheorghe (Giani) Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Cererea vine în contextul în care proiectul de lege al guvernului Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 – un termen care a fost depășit deja.

Un alt posibil blocaj vine de la cererea AUR de suspendare și anulare a numirii de către președintele Nicușor Dan a judecătorului CCR Dacian Dragoș. Curtea de Apel va judeca cererea pe 16 ianuarie, exact ziua în care CCR are convocată o nouă ședință.

Miza tergiversărilor venite din partea celor patru judecători CCR, dar și a AUR, o reprezintă banii din PNRR.

Premierul Ilie Bolojan a spus că unul dintre motivele pentru care a promovat reforma pensiilor magistraților este Programul Național de Reconstrucție și Relansare (PNRR), care ar impune această modificare. El a declarat pe 9 octombrie, după un șir de amânări ale CCR, că ”rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon, deci o obligație pe care România și-a asumat-o în anii trecuți de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro pe care România nu a primit-o în momentul de față”.

Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins afirmația premierului și la o zi distanță a afirmat într-un comunicat că proiectul de lege cu reforma pensiilor magistraților propus de Guvernul Bolojan nu are nicio legătură cu obligațiile României din PNRR.

”CSM subliniază că legea adoptată recent de Guvern nu are nicio legătură cu cerința formulată de Comisie prin scrisoarea din 25 martie 2025. Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215. De altfel, problema impozitării pensiilor, evidențiată de Comisie, a fost deja reglementată în pachetul nr. 1 de măsuri fiscal-bugetare”, arăta CSM la acel moment.

În replică, Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor europene, a a criticat dur CSM. El a spus că „este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană”.

”Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației”, a declarat la acel moment Pîslaru.

Până acum, Comisia Europeană nu s-a pronunțat pe această temă, dar e de așteptat ca în raportul programat în februarie sau martie să vină cu clarificări.

Or, gruparea antireformistă formată din CSM, cei patru judecători din CCR și AUR speră ca executivul european să sprijine ideea că nu este nevoie de reforma pensiilor speciale pentru îndeplinirea jalonului din PNRR, potrivit surselor G4Media. În acest caz, gruparea anti-reformă va cere public guvernului să renunțe la proiectul care crește treptat vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei.

În cazul în care Comisia Europeană va spune însă că e nevoie de reformă pentru a nu pierde banii din PNRR (circa 231 de milioane de euro), gruparea antireformistă va fi câștigat o amânare reformei – rămâne de văzut pentru cât timp.

Reamintim că legea inițială ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026 – termen deja depășit din cauza tergiversărilor de la CCR. Această prevedere era necesară pentru construirea bugetului pe anul 2026. În cazul de față, dacă legea trece de filtrul CCR, ea va fi publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare la trei zile de la publicare, conform cadrului legal general. Eventual, Guvernul poate publica în aceeași zi o ordonanță de urgență care elimină din corpul legii prevederea privind data de intrare în vigoare, pentru că a devenit desuetă.