SUA și Israelul privesc către Africa de Est pentru a trimite palestinienii expulzați din Gaza

Oficialii sudanezi intervievați de Associated Press (AP) au spus că au respins oferta Washingtonului, în timp ce cei din Somalia și Somaliland au spus că nu au cunoștință de vreun contact, potrivit Rador Radio România.

Statele Unite și Israelul au contactat oficiali din trei țări din Africa de Est pentru a discuta despre folosirea teritoriului lor ca destinație potențială pentru palestinienii dezrădăcinați din Fâșia Gaza în conformitate cu planul postbelic propus de Donald Trump, au declarat oficiali americani și israelieni pentru Associated Press (AP).

Contactele cu Sudanul, Somalia și Somaliland, o regiune separatistă a Somaliei, reflectă hotărârea Statelor Unite și a Israelului de a promova un plan care a fost condamnat pe scară largă și a ridicat serioase întrebări juridice și morale. Deoarece toate cele trei țări sunt sărace și, în unele cazuri, sfâșiate de violențe, propunerea pune, de asemenea, la îndoială obiectivul declarat al lui Donald Trump de a reinstala populația din Gaza într-o „regiune frumoasă”. Oficialii sudanezi au declarat că au respins ofertele SUA, în timp ce cei din Somalia și Somaliland au declarat pentru AP că nu au cunoștință de niciun contact.

Potrivit planului lui Donald Trump, cei peste 2 milioane de rezidenți ai Gazei ar fi trimiși definitiv în altă parte. El a propus ca Statele Unite să ia în posesie teritoriul, să supravegheze un proces îndelungat de curățare și să-l dezvolte ca pe un proiect imobiliar. Ideea unui transfer în masă al palestinienilor a fost odată considerată o fantezie a facţiunii ultranaționaliste a Israelului. Dar de când domnul Trump a prezentat ideea la o întâlnire la Casa Albă din februarie, premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat-o ​​drept o „viziune îndrăzneață”.

Locuitorii din Gaza au respins propunerea și au ignorat afirmațiile israelienilor că plecările ar fi voluntare. Țările arabe și-au exprimat vehement opoziția și au propus un plan de reconstrucție care să-i lase pe palestinieni pe loc. Grupurile pentru drepturile omului au spus că forțarea sau presiunea asupra palestinienilor ar putea constitui o crimă de război. Cu toate acestea, Casa Albă susține că Donald Trump „se ține de viziunea lui”.

Vorbind sub acoperirea anonimatului, oficiali americani și israelieni au confirmat contactele cu Somalia și Somaliland, în timp ce americanii le-au confirmat și pe cele cu Sudanul, fără a putea spune dacă eforturile au progresat sau la ce nivel au avut loc discuțiile. Abordările separate ale Statelor Unite și Israelului față de cele trei potențiale destinații au început în februarie, la câteva zile după ce Donald Trump a lansat planul Gaza alături de Benjamin Netanyahu, potrivit oficialilor americani, care au spus că Israelul conduce discuțiile.

Israelul și Statele Unite au o serie de stimulente – financiare, diplomatice și de securitate – pentru a le oferi acestor potențiali parteneri. Este o expresie pe care Donald Trump a folosit-o acum cinci ani când a negociat Acordurile Avraam, o serie de acorduri diplomatice reciproc avantajoase între Israel și patru țări arabe.

Casa Albă a refuzat să comenteze aceste eforturi de informare. Birourile lui Benjamin Netanyahu și asistentul său de încredere, ministrul Ron Dermer, care a condus planificarea postbelică a Israelului, au refuzat să comenteze. Dar ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, un susținător de multă vreme a ceea ce el numește emigrarea palestiniană „voluntară”, a declarat săptămâna aceasta că Israelul lucrează pentru a identifica țările care ar accepta primirea locuitorilor din Gaza. El a mai spus că Israelul pregătește un „departament foarte mare de emigrare” în cadrul Ministerului Apărării.

Iată o privire mai detaliată asupra țărilor care au fost abordate, potrivit oficialilor.

Sudanul este unul dintre cei patru semnatari ai Acordurilor Avraam, care au convenit să normalizeze relațiile diplomatice cu Israelul în 2020. Ca parte a acordului, Statele Unite au scos Sudanul de pe lista sa cu state care susţin terorismul, oferind țării acces la împrumuturi internaționale și legitimitate globală. Dar relațiile cu Israelul nu au început niciodată, deoarece Sudanul a fost afectat de un război civil între forțele guvernamentale și forțele paramilitare de sprijin rapid (FSR).

Conflictul a fost marcat de atrocități, inclusiv crime și violuri motivate etnic, potrivit Organizației Națiunilor Unite și a grupurilor pentru drepturile omului. Curtea Penală Internațională (CPI) investighează presupuse crime de război și crime împotriva umanității, iar administrația președintelui Joe Biden a declarat în ianuarie că RSF și împuterniciții săi comit genocid. Statele Unite și Israelul ar întâmpina dificultăţi în a-i convinge pe palestinieni să părăsească Gaza, mai ales pentru a merge într-o țară cuprinsă de astfel de tulburări. Dar ar putea oferi stimulente guvernului de la Khartoum, inclusiv scutirea de datorii, arme, tehnologie și sprijin diplomatic.

Doi oficiali sudanezi, vorbind sub acoperirea anonimatului, au confirmat că administrația Trump a contactat guvernul condus de armate pentru a găzdui palestinienii. Unul dintre ei a spus că aceste contacte au început chiar înainte de învestirea lui Donald Trump, cu oferte de asistență militară împotriva FSR, ajutor la reconstrucția postbelică și alte stimulente. „Această sugestie a fost imediat respinsă”, a declarat unul dintre oficiali. „Nimeni nu a redeschis cazul”.

Generalul Abdel Fattah Al-Bourhan, care conduce armata regulată, a declarat la un summit al liderilor arabi de la Cairo săptămâna trecută că țara sa „respinge categoric orice plan de a transfera frații palestinieni de pe pământul lor sub orice justificare sau nume”.

Somaliland, un teritoriu de peste 3 milioane de oameni din Cornul Africii, s-a desprins de Somalia în urmă cu mai bine de 30 de ani, dar nu este recunoscut la nivel internațional ca stat independent. Somalia consideră Somaliland ca parte a teritoriului său. Noul președinte al Somaliei, Abdirahman Mohamed Abdullahi, a făcut din recunoașterea internațională o prioritate.

Un oficial american a confirmat că Statele Unite poartă „o discuție discretă cu Somaliland pe o serie de domenii în care pot fi de ajutor Statelor Unite în schimbul recunoașterii”. Posibilitatea recunoașterii SUA l-ar putea determina pe președintele Abdullahi să reconsidere solidaritatea teritoriului cu palestinienii. Un oficial din Somaliland, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că guvernul său nu a fost abordat și nu a fost în discuții pentru a găzdui palestinienii.

Emiratele Arabe Unite, semnatare ale Acordurilor Abraham și care au dezvoltat legături strânse cu Israelul, au avut anterior o bază militară în Somaliland și mențin acolo interese comerciale, inclusiv un port. Locația strategică a teritoriului pe calea navigabilă din Golful Aden, aproape de Yemen, unde se află rebelii Houthi, ar putea să-l facă și un aliat valoros.

De-a lungul anilor, Somaliland a fost lăudat pentru mediul său politic relativ stabil, în contrast puternic cu luptele actuale ale Somaliei, care se confruntă cu atacurile mortale ale lui Shabaab, legat de Al-Qaeda. Din 1991, Somaliland și-a păstrat propriile structuri guvernamentale, valutare și de securitate. Totuşi, acest teritoriu are unul dintre cele mai scăzute niveluri de venit din lume.

Somalia a fost un susținător ferm al palestinienilor, susținând adesea proteste pașnice pe străzile sale. Țara, care a participat la recentul summit arab care a respins planul lui Donald Trump, pare a fi o destinație puțin probabilă pentru palestinieni, chiar dacă aceștia ar accepta să se mute.

Chepkorir Sambu, avocat și cercetător din Nairobi, Kenya, spune că este greu de înțeles de ce Somalia ar dori să-i primească pe palestinieni, având în vedere că țara sprijină cu fermitate autonomia palestiniană. „Realinierile continuă să se schimbe, așa că poate exista o agendă ascunsă”, sugerează avocatul.

Un oficial somalez, vorbind sub acoperirea anonimatului, a spus că țara nu a fost abordată cu privire la găzduirea populației din Gaza și că nu au existat discuții în acest sens.