STUDIU Trecerea tuturor consumurilor pe electric duce la cele mai mari costuri pentru cetăţeni / Cele trei scenarii analizate sunt full electric și mix energetic cu și fără termoficare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Trecerea tuturor consumurilor pe electric duce la cele mai mari costuri pentru cetăţeni, în timp ce costurile cele mai scăzute se obţin în situaţia trecerii parţiale pe maşini electrice, încălzirii cu pompe de căldură a clădirilor noi şi a unor case individuale şi dezvoltării unor reţele de termoficare, relevă rezultatele unui studiu realizat de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), transmite Agerpres.

Astfel, primul studiu privind convertirea energetică a unui oraş din România în full-electric, realizat de Asociaţia Energia Inteligentă, arată că aceasta este cea mai scumpă soluţie (656 milioane de euro la nivel de municipalitate + 15.000 euro pentru fiecare familie), aduce creşterile cele mai mari ale costului cu energia (78%) şi are cel mai mare impact în bugetul familiei faţă de alte soluţii energetice (21%, faţă de 14% în prezent).

Practic, studiul a analizat trei scenarii – full electric, mix energetic cu şi fără termoficare -, iar primul scenariu atrage cele mai mari creşteri de costuri cu energia pentru populaţie, în următorii 25 de ani.

Cele trei scenarii au fost:

• Scenariul 1 – mix energetic fără termoficare (reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A; amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile publice şi private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii şi acoperirea parţială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producţiei; amplasarea de panouri termosolare pe acoperişurile publice şi private care să producă apă caldă menajeră – ACM -, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică); 
• Scenariul 2 – full electric (reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A; amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile publice şi private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii şi acoperirea parţială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producţiei; amplasarea de panouri termosolare pe acoperişurile publice şi private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică; eliminarea gazelor naturale din mixul energetic al oraşului şi înlocuirea cu energie electrică pentru ACM şi preparare hrană; convertirea totală a mobilităţii urbane pe maşini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât şi a celui privat); 
• Scenariul 3 – mix energetic cu termoficare (reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A; amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile publice şi private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii şi acoperirea parţială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producţiei; amplasarea de panouri termosolare pe acoperişurile publice şi private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică; reducerea masivă a cantităţii de gaze naturale din mixul energetic al oraşului şi înlocuirea cu energie termică prin reconstruirea parţială a sistemului de termoficare, în folosirea pompelor de căldură în zonele marginale ale imobilelor unifamiliare şi folosirea energie electrice pentru noile zone de consum pentru încălzire; convertirea parţială a mobilităţii urbane pe maşini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât şi a celui privat).

„În toate scenariile, rolul de autoproducător al energiei electrice şi termice şi reabilitarea termică a clădirilor este propus să fie realizat de către primărie, pentru a exista o abordare sistematică, cu recuperarea investiţiilor din impozite şi alte tarife. În toate scenariile sunt necesari 25 de ani pentru a converti energetica actuală a oraşului), subliniază AEI.

Investiţiile estimate a fi realizate de către municipalitate se prezintă, astfel: scenariul 1 – 340 – 440 milioane de euro, Scenariul 2 – 512 – 656 milioane de euro şi Scenariul 3 – 373 – 474 milioane de euro.

Pe gospodării, investiţiile medii estimate a fi realizate sunt: Scenariul 1 – 1.000 – 2.000 de euro, Scenariul 2 – 5.000 – 15.000 de euro, Scenariul 3 – 4.000 – 10.000 de euro.

Analizând costurile medii cu energia + impozitele achitate pentru aplicarea politicilor energetice pentru scenariile considerate în oraşul unde s-a realizat analiza, concluziile arată că în toate scenariile costurile cu energia şi combustibilii vor creşte în următorii 25 de ani cu 44% – 130%.

În următorii 12 ani, costurile cu energia şi combustibilii sunt cu 14% – 25% mai mici pe situaţia existentă în prezent, faţă de aplicarea oricărui scenariu, însă perpetuarea situaţiei din prezent riscă să aducă costuri duble cu energia în următorii 25 de ani, cu 20% – 36% mai mari decât oricare din scenariile analizate, atrage atenţia asociaţia.

Costurile cele mai ridicate se obţin în situaţii trecerii tuturor consumurilor pe electric (Scenariul 2). În primii 12 ani, cetăţenii trebuie să achite cu până la 224 de euro/an în plus faţă de situaţia actuală (cu 14% mai mult decât ar trebui să plătească dacă se păstrează situaţia actuală), iar în perspectiva anului 2050 cetăţenii urmează să achite cu circa 600 euro/an mai puţin (20% mai puţin decât ar trebui să se plătească dacă se păstrează situaţia actuală).

„Cele mai scăzute costuri se obţin în situaţia trecerii parţiale pe maşini electrice, încălzirii cu pompe de căldură a clădirilor noi şi a unor case individuale, dezvoltării unor reţele de termoficare etc. (Scenariul 3). Chiar dacă în primii 10 ani cetăţenii ar trebuie să achite cu până la 470 de euro/an în plus faţă de situaţia actuală (cu 25% mai mult decât ar trebui să se plătească dacă se păstrează situaţia actuală), în perspectiva anului 2050 cetăţenii urmează să achite cu aproape 1.276 euro/an mai puţin (36% mai puţin decât ar trebui să se plătească dacă se păstrează situaţia actuală) şi cu 518 euro/an mai puţin faţă de scenariul trecerii consumurilor pe electric (19%)”, arată analiza realizată de AEI.

Analizând ponderea costului cu energia în bugetul unei familii formate din două persoane care au un venit mediu pe economie, prezumând că nu va exista o creştere a veniturilor reale în următorii 25 de ani, se poate observa că în prezent 14% din venituri se cheltuie cu energie şi combustibili, iar în anul 2050 ponderea cheltuielilor cu energia şi combustibilii va fi următoarea: 16% în cazul Scenariului 3 – mix energetic cu termoficare; 19% în cazul Scenariului 1 – mix energetic fără termoficare; 21% în cazul Scenariului 2 – trecerea la full electric; 28% în cazul păstrării situaţiei actuale.

Acesta a fost primul studiu privind convertirea energetică a unui oraş din România în full-electric, realizat de Asociaţia Energia Inteligentă, la solicitarea ACUE.