STUDIU: Pandemia COVID s-ar putea să fi accelerat îmbătrânirea creierului tuturor / Fenomenul a fost mai pronunțat la persoanele în vârstă, la bărbați și la persoanele din medii defavorizate, cum ar fi cele cu un nivel scăzut de educație”

Potrivit unei cercetări realizate de Universitatea din Nottingham, pe scanările RMN ale persoanelor care au trecut prin pandemie, chiar și cei care nu s-au îmbolnăvit prezintă rate de îmbătrânire a creierului, scrie La Repubblica.

Stresul, izolarea și incertitudinea ar fi putut îmbătrâni creierul chiar și al celor care nu s-au îmbolnăvit de Covid în timpul pandemiei. Acest lucru este susținut de o nouă cercetare, publicată în Nature Communications, care dezvăluie efectele secundare ale unei perioade complicate care a afectat pe toată lumea.

Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie, au analizat scanările cerebrale obținute înainte și după criza sanitară și au descoperit că unii pacienți păreau să îmbătrânească mai repede în anii pandemiei decât un eșantion de persoane supuse screeningului înainte de martie 2020.

”Am fost foarte impresionat de faptul că chiar și cei care nu s-au îmbolnăvit de Covid au arătat o creștere semnificativă a ratelor de îmbătrânire a creierului în scanere”, a explicat Ali-Reza Mohammadi-Nejad. ‘Acest lucru arată în mod clar cât de mult experiența pandemiei, de la izolare la incertitudine, poate să ne fi afectat sănătatea creierului.

Cercetătorii au analizat date din UK Biobank. Aceasta este o bază de date care colectează informații medicale despre aproximativ o jumătate de milion de persoane. Printre acestea se numără scanările RMN a aproape 1 000 de adulți. Dintre aceștia, unii au făcut două scanări înainte de pandemie, în timp ce alții au făcut una înainte și una după intrarea în vigoare a izolărilor și restricțiilor.

„Datorită datelor RMN obținute înainte și după pandemie, am putut observa modul în care un eveniment unic precum Covid-19 ar fi putut afecta creierul”, a declarat Stamatios Sotiropoulos, profesor de neuroimagistică computațională la Universitatea din Nottingham și coautor al studiului. Pentru a estima „vârsta creierului” fiecărei persoane, cercetătorii au antrenat un model de machine learning pe mai mult de 15 mii de voluntari sănătoși, fără boli cronice.

Experții au folosit instrumentul pentru a compara RMN-urile cerebrale din Biobank. Examinând a doua serie de scanări din fiecare grup, diferența medie dintre vârsta cronologică și vârsta măsurată a fost cu 5,5 luni mai mare în grupul „pandemic”. De asemenea, cercetătorii au constatat că fenomenul a fost mai pronunțat la persoanele în vârstă, la bărbați și la persoanele din medii socioeconomice defavorizate, cum ar fi cele cu un nivel scăzut de educație, cu locuri de muncă precare sau cu dificultăți de locuit și de sănătate.

Această cercetare arată cât de mult poate influența mediul în care trăim sănătatea creierului. Evenimentele stresante, cum ar fi teama de necunoscut provocată de pandemie, și-au lăsat amprenta asupra multor oameni.

”Pandemia a pus la grea încercare viața oamenilor, în special a celor care se confruntau deja cu situații mai dificile”, a declarat Dorothee Auer, autorul principal al studiului.

”Deși îmbătrânirea creierului a fost detectată în rândul tuturor persoanelor care au trecut prin perioada pandemiei, doar cei care s-au îmbolnăvit au continuat să raporteze un nivel măsurabil de afectare cognitivă. Acest simptom Covid a fost documentat anterior. Studiul a constatat că persoanele din grupul „pandemic” care au contractat Covid între cele două RMN-uri au înregistrat o scădere a performanței la testele de flexibilitate mentală și viteză de procesare. În schimb, participanții care nu au fost infectați nu au prezentat modificări cognitive semnificative, sugerând că îmbătrânirea structurală nu se traduce întotdeauna prin simptome funcționale vizibile”.

Cu toate acestea, rezultatele cercetării ar trebui investigate în continuare și confirmate prin studii suplimentare. Chiar și autorii recunosc că analiza are limitări care ar fi putut influența rezultatele. Printre acestea se numără diferența în intervalul de timp dintre teste și lipsa de reprezentare a celor mai marginalizate sectoare ale populației britanice în cadrul UK Biobank.

În plus, deteriorarea creierului care i-a afectat chiar și pe cei care nu aveau boala Covid ar putea să nu fie definitivă. De fapt, deoarece au fost examinate doar RMN-uri efectuate la două momente în timp, nu poate fi exclusă o recuperare neurologică a pacienților.