Studiu Ipsos Pride 2023: Atât în România, cât și la nivel global, 9% dintre adulți se identifică drept LGBT+ / 25% dintre români susțin căsătoriile între persoane de același sex, aproape același procent ca în Turcia

România se află în media globală în ce privește numărul persoanelor adulte care se declară ca fiind LGBT+ , se arată într-un studiu Ipsos Pride 2023. De notat că România se află într-un context nou, care stârnește controverse, odată cu decizia prin care CEDO cere țării noastre să recunoască familiile formate din persoane de același sex.  Potrivit studiului, doar 25% dintre români, un procent apropiat de Turcia, susțin căsătoriile între persoane de același sex, în timp ce media globală este de 56%.

Principalele rezultate ale studiului:

• Același nivel de identificare ca persoane LGBT+ la nivel global, cât și în România.
• Există o creștere a vizibilității*, respectiv a probabilității de a cunoaște o persoană LGBT+ comparativ cu 2021, menținându-se însă o diferență mare în ceea ce privește vizibilitatea la nivel de regiune. În România, vizibilitatea este semnificativ mai mică raportat la media globală.
• Căsătoria între persoanele de acelaşi sex este susținută de majoritatea cetățenilor (56% media globală), însă nu în toate țările investigate. România se află la coada acestui clasament (cu doar 25% susținători), imediat înaintea Turciei.
• Se remarcă o susținere extinsă la nivel global, mai restrânsă în România, pentru protejarea persoanelor transgender împotriva discriminării în privința locurilor de muncă, locuințelor (închiriere, cumpărare) şi accesului la activităţi comerciale, însă percepțiile sunt polarizate în ceea ce privește susținerea altor drepturi pro-transgender.â

Prin vizibilitate se înțeleg două fenomene care se întâmplă concomitent: mai multe persoane care se declară ca aparținând comunității LGBT+, respectiv mai multe persoane care recunosc existența în anturajul lor a membrilor acestei comunități.

În medie, la nivelul celor 30 de țări incluse în studiu, 3% dintre adulți se identifică drept lesbiene sau gay (persoane care sunt atrase sexual și/ sau emoțional de persoane de același gen), 4% ca bisexuali (atrași emoțional și/ sau sexual de persoane de genuri diferite), 1% ca pansexuali sau omnisexuali (atrași sexual față de o persoană indiferent de genul acesteia), și respectiv 1% ca asexuali (caracterizați de lipsa persistentă de atracție sexuală față de orice gen).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

În România, situația este relativ similară celei globale, respectiv celei europeane, cu unele excepții: doar 1% se identifică drept lesbiene sau gay – comparativ cu 3% atât la nivel global, cât și la nivel european, iar foarte puţini (0.1%) se declară asexuali.

Procentul celor care se identifică drept adulți LGBT+ variază semnificativ în funcție de generația din care fac parte și, totodată, în funcție de aria geografică: de la 18% (media globală) în rândul generației Z la 4% în rândul Baby Boomers, respectiv de la 15% în Brazilia la 4% în Peru.

La nivel global, membrii Generației Z (cu vârste până în 26 de ani) sunt mai înclinați să se identifice ca gay, bisexuali, pansexuali/ omnisexuali, asexuali sau trans/ non-binar: de două ori mai mult decât Milenialii (cu vârste cuprinse între 27 și 42 de ani), de trei ori mai mult decât generația X (cu vârste cuprinse între 43 și 58 de ani), respectiv de patru ori mai mult faţă de generația Baby Boomers (cu vârste de 59 ani şi peste).

În România, diferența în ceea ce privește identificarea în aceste categorii se menține între Generația Z și restul generaţiilor. Boomerii sunt de cinci ori mai puțin înclinați să se identifice ca LGBT+ față de Generația Z.

Vizibilitatea, respectiv probabilitatea de a cunoaște o persoană LGBT+ este mare, însă diferă semnificativ de la o țară la alta. În România vizibilitatea este semnificativ mai mică în raport cu media globală, indiferent de segmentul despre care discutăm.

Gradul de vizibilitate a comunității LGBT+ variază considerabil de la țară la țară. Faptul de a avea un prieten sau o prietenă care este gay/ lesbiană sau bisexual/ă este mai des menționat în America Latină, Spania, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Diversitatea de gen este mai vizibilă de-a lungul Anglosferei, în Brazilia și în special în Thailanda.

Pe de altă parte, vizibilitatea cea mai redusă a comunității LGBT+ și a diferitelor segmente este înregistrată în România, alături de Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Ungaria și Polonia.