STUDIU Copiilor ucraineni refugiați le e dor de familii, de prieteni și sunt îngrijorați în legătură cu integrarea în altă țară, dar nu vor să se întoarcă acasă pe termen scurt

Copiilor ucraineni refugiați le este dor de familia lor, de prietenii și de animalele de companie lăsate în urmă și își fac griji în ceea ce privește integrarea în țări a căror limbă nu o cunosc, dar nu vor să se întoarcă acasă, până când țara lor nu va fi în siguranță, arată datele celui mai recent raport al Save the Children și al partenerului său Impact Initiatives, realizat în urma unei anchete complexe în mai multe
state, printre care și România și Polonia, anunță, într-un comunicat de presă, Organizația „Salvați Copiii” România.

Raportul include datele din aproape 15.300 de sondaje la care au răspuns adulți ucraineni refugiați în 24 de țări, cât și informații colectate în urma consultării a 307 copii și adolescenți, 115 persoane în grija cărora se află copiii, 33 de membri ai comunităților gazdă și 34 de furnizori de servicii sociale din Polonia și România.

Raportul arată că, în general, cei mai mulți copii și persoane în grija cărora se află copiii se simt bine-primiți în țările gazdă, dar le lipsește viața pe care o aveau acasă, în Ucraina. Aproximativ șase milioane de refugiați din Ucraina, echivalentul a aproximativ 14% din populație, au fost dislocați și se găseau în statele din Europa, în august 2023.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Separarea de cei dragi este factorul care afectează cel mai puternic starea de bine a celor mai mulți refugiați ucraineni, copii și persoane în grija cărora se află copiii.

„Aș vrea ca bunicul și câinele meu să fie aici, Mi-e dor și de prietenii mei”  – Oksana, elevă în ciclul gimnazial în Polonia.

Copiii afirmă că nevoile lor principale privesc timpul liber și un acces îmbunătățit la activități
extra-curriculare, în special cele sportive: „Jucam fotbal și practicam karate în Ucraina. Nu am aceste oportunități aici”, spune Nataliia, elevă în ciclul gimnazial, la o școală din România.

Majoritatea familiilor, aproximativ 87%, intenționează să rămână în locurile unde sunt acum, pe termen scurt, în principal din rațiuni de securitate și pentru a le permite copiilor un acces mai bun la educație, dar cele mai multe dintre familii declară că se vor întoarce în Ucraina, odată ce problemele de securitate vor dispărea.

„Nevoile acute rămân cele legate de asistența umanitară rapidă, de informații și de suport emoțional, atât la frontieră, cât și în centrele în care sunt cazați copiii care se refugiază din Ucraina. Aceste nevoi sunt însă dublate de unele pe termen mediu și lung, de integrare socială și educațională. Noi lucrăm pe ambele paliere, ne concentrăm atât pe sprijinul imediat, cât și pe asistarea pe termen lung, mai ales în ceea ce privește incluziunea educațională și consolidarea sentimentului de siguranță de care acești copii au mare nevoie”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Posibilitățile limitate de angajare, combinate cu criza socio-economică și costul vieții au, de asemenea, impact asupra refugiaților ucraineni: respondenții au afirmat că cheltuie 44% din veniturile lunare pe alimente.

Denys, elev în ciclul primar într-o școală din România, povestește: „În principal, ucrainenii sunt  îngrijorați de găsirea unui loc de muncă. Pentru că salariul tatălui meu nu este suficient pentru întreaga familie, mama își caută un loc de muncă, în fiecare zi. A fost la mai multe interviuri, dar salariul oferit este foarte mic.”

Raportul arată că majoritatea copiilor și persoanelor în grija cărora se află copiii se simt bine-primiți de comunitățile gazdă.

Ilya, elev în ciclul gimnazial, în România, spune: „Dacă aș avea probleme, aș vorbi cu orice
vecin de pe strada noastră. Îi cunosc pe toți.”

Totuși, sunt copii ucraineni refugiați în România și Polonia care vorbesc despre remarci xenofobe și comportament de hărțuire, din partea copiilor și adulților din comunitățile gazdă.

Olena, elevă de gimnaziu la o școală din Polonia, a explicat: „În tramvai, un băiat vorbea în ucraineană, și polonezii l-au împins afară din tramvai, intimidându-l, și i-au luat telefonul.”

Magdalena Rossmann, Director-adjunct regional al Programului de Dezvoltare și Director de Calitate în cadrul programului de răspuns pentru Ucraina, al Save the Children, a explicat: „Raportul oferă o perspectivă unică asupra experiențelor copiilor refugiați din Ucraina. Copiii ne spun că în general se simt în siguranță și bineveniți în comunitățile gazdă, dar totodată ei se confruntă cu provocări emoționale și practice. Ei au nevoie de acces la activități extracurriculare, cum sunt sportul și muzica, la care să participe împreună cu copiii din comunitățile locale. Este esențial ca guvernele gazdă să pună la dispoziție sprijin specializat pentru familiile cu venit mic, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă.”

• Numele copiilor au fost schimbate, din motive de protecție. Datele cantitative au fost colectate în perioada noiembrie 2022 – aprilie 2023.