Studiu despre identitatea Bucureștiului: Locuitorii se identifică mai degrabă cu scara blocului și cartierul decât cu orașul / Doar unul din doi spune că este mândru că este din Capitală / George Tuță: „O poveste fără stradă e literatură, iar o stradă fără poveste este asfalt”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Bucureștenii își iubesc orașul pentru ceea ce le oferă, nu pentru ceea ce construiesc împreună în el. Atașamentul față de Capitală este ridicat – 7,8 din 10 –, însă sentimentul de apartenență la o comunitate este mai slab, de 6,9 din 10, iar doar jumătate dintre locuitori spun că sunt mândri că sunt bucureșteni, arată un studiu realizat de Unlock Research pentru Fundația Comunitară București, prezentat luni, 9 iunie, în cadrul uneia dintre conferințele Bucharest Design Festival, desfășurat pe parcursul unei luni în mai multe spații culturale din Capitală. Dezbaterea despre identitatea Bucureștiului a reunit reprezentanți ai administrației locale, ai mediului de afaceri și ai societății civile, care au încercat să răspundă unei întrebări simple: ce îi face pe oameni să simtă că aparțin acestui oraș?

Bucureștenii iubesc orașul, dar nu comunitatea

Sinteza studiului realizat pe un eșantion de 400 de respondenți, în august 2025, arată că problema Bucureștiului nu este lipsa atașamentului, ci dificultatea de a transforma acest atașament în implicare.

„Bucureștenii își iubesc orașul pentru ce le oferă, nu pentru ce construiesc împreună în el. Atașamentul față de oraș este ridicat (7,8 din 10), dar apartenența la o comunitate este mai slabă (6,9) și, mai important, difuză. Oamenii se simt legați de oraș la nivel individual – prin job, oportunități, cultură, energie –, dar nu se recunosc într-un «corp comun» numit București. Aici sunt și problema și oportunitatea”, se arată în raportul de cercetare.

Potrivit cercetării:

• 8 din 10 respondenți cred că trebuie să te fi născut în București pentru a fi „cu adevărat” bucureștean;
• doar 51% declară că sunt mândri că sunt din București;
• 1 din 3 ia în calcul să plece din Capitală, invocând motive precum aglomerația, poluarea și calitatea mediului;
• cei tentați să plece sunt tocmai cei pe care un oraș ar vrea să îi păstreze: persoane educate, active profesional și cu venituri bune;
• doar 22% sunt mulțumiți de calitatea comunității locale, comparativ cu 55% care spun că sunt mulțumiți de locul de muncă.

Alina Kasprovschi: „Să nu plecăm de la ce credem noi”

Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București, a explicat că organizația lucrează de mai mulți ani la proiecte dedicate relației oamenilor cu orașul și construirii unui sentiment de apartenență. „Să nu plecăm de la ce credem noi. Să îi întrebăm pe bucureșteni”, a spus aceasta. Potrivit ei, cercetarea a combinat metode cantitative și calitative pentru a înțelege modul în care locuitorii Capitalei se raportează la București.

„Relația cu Bucureștiul este una tranzacțională: ce îmi dă mie orașul?”, a rezumat Kasprovschi una dintre concluziile studiului. Directorul Fundației Comunitare București a arătat că sentimentul de apartenență este unul difuz. „Oamenii simt că aparțin scării blocului, cartierului, proximității. Bucureștiul este o noțiune abstractă.” În plus, mulți participanți la cercetare au transmis că proiectele orașului nu sunt percepute drept proiecte colective: „Proiectele nu sunt ale noastre.”

Adina Vlad: „Încrederea în București trebuie să înceapă cu încrederea între bucureșteni”

Adina Vlad, fondatoarea Unlock Research, a prezentat concluziile cercetării de percepție asupra orașului. „Comunitatea înseamnă să ne întâlnim și să facem lucruri împreună”, a spus aceasta.

Potrivit cercetării, nevoia de afectivitate și conectare poate influența inclusiv decizia oamenilor de a rămâne sau de a pleca dintr-un oraș.

„Încrederea în București trebuie să înceapă cu încrederea între bucureșteni. Respect, ascultare, comunicare. Mai întâi ne cunoaștem și apoi vedem dacă facem planuri împreună”, a afirmat Adina Vlad.

În opinia sa, Capitala are nevoie de o identitate clară și de un scop comun.

George Tuță: „Să le dăm oamenilor motive de mândrie”

Primarul Sectorului 1, George Tuță, a declarat că administrația trebuie să creeze motive reale pentru ca oamenii să fie mândri de orașul în care trăiesc.

„Căutăm recunoașterea și recunoștința vecinilor. Trebuie să le dăm oamenilor motive de mândrie”, a spus acesta. Primarul a anunțat că Primăria Sectorului 1 pregătește lansarea unui program de finanțare destinat comunităților locale.

„Suntem doar modelul prin care să sprijinim aceste inițiative. Avem o finanțare de un milion de lei pentru proiecte comunitare și vom lansa un apel de idei prin care cerem ONG-urilor și asociațiilor civice să vină cu propuneri despre cum putem dezvolta mai bine comunitățile de cartier.” Afirmațiile sale se suprapun cu recomandările formulate de autorii studiului.

Documentul arată că „proximitatea e locul unde se naște apartenența”, iar investițiile în spațiile de cartier – zone verzi, piețe, locuri de joacă și spații publice – reprezintă una dintre cele mai eficiente pârghii pentru consolidarea comunităților locale.

Studiul recomandă în acest sens: „Construiește dinspre cartier. Zile ale cartierelor, festivaluri și evenimente culturale sau sportive locale, reamenajări de spații publice cu implicarea directă a locuitorilor. Întâi micro-comunități reale, apoi punți între ele – nu invers.”

George Tuță a insistat și asupra rolului spațiilor publice în construirea relațiilor dintre oameni. „Să gândim locuri pentru bancă și pentru tei, ca oamenii să aibă unde să se strângă.”

Primarul a adăugat că administrația trebuie să funcționeze dincolo de popularitatea liderilor.

„Cred că lucrurile trebuie să funcționeze, administrația să fie funcțională, nu ca primarul să fie iubit. Când avem un proiect important, trebuie să implicăm comunitatea.” Tot George Tuță a formulat una dintre cele mai memorabile idei ale dezbaterii: „O poveste fără stradă e literatură, iar o stradă fără poveste este asfalt.”

„Vocea oamenilor contează dacă produce efecte”

Autorii studiului susțin că apartenența crește atunci când oamenii simt că pot influența deciziile și văd rezultate concrete: „Vocea oamenilor contează – dacă produce efecte.” Apartenența crește când oamenii simt că pot semnala probleme, propune soluții și vedea rezultatul. Platformele simple de dialog, cu feedback real din partea administrației, transformă locuitorul din consumator în participant, se arată în studiu.

Cercetarea mai arată că încrederea bucureștenilor este „distribuită, nu centralizată”.

„Oamenii au mai multă încredere în ONG-uri și în brandurile sau actorii locali decât în instituțiile publice.” Pentru administrație, concluzionează autorii studiului, parteneriatul cu societatea civilă poate reprezenta o resursă, nu un dezavantaj.

Un reprezentant al companiei de construcții Concelex, care a intervenit în dezbatare, a afirmat că proiectarea și construirea orașului trebuie să pornească de la experiența utilizatorilor finali. „Clientul nostru final sunt oamenii”, a afirmat acesta. Potrivit reprezentantului companiei, aceeași abordare ar trebui aplicată indiferent dacă este vorba despre școli, spitale sau alte investiții publice. „Ne gândim la experiența elevului: cum învață, cum face sport, cum folosește spațiul respectiv. La spitale este la fel.”

Alte concluzii ale studiului despre București

• Bucureștiul este perceput ca un oraș viu și surprinzător. Locuitorii îl descriu prin termeni precum „dinamic”, „energic”, „colorat” și „plin de viață”, un loc în care „mereu se întâmplă ceva nou”.
• Diversitatea este unul dintre cele mai apreciate atuuri ale Capitalei. Bucureștenii consideră că orașul oferă experiențe diferite, oameni diferiți și libertatea de a-ți găsi propriul stil de viață.
• Există o ruptură între imaginea de sine și imaginea celorlalți. Mulți respondenți au tendința de a se descrie pe ei înșiși în termeni pozitivi, dar îi percep pe ceilalți bucureșteni ca fiind grăbiți, individualiști sau mai puțin implicați.
• Bucureștenii își doresc mai multe ocazii de întâlnire. Evenimentele de cartier, festivalurile locale și activitățile comune sunt văzute ca modalități concrete prin care poate fi întărită coeziunea socială.
• Oamenii vor să fie consultați, nu doar informați. Participarea crește atunci când locuitorii simt că opiniile lor influențează deciziile și că feedbackul oferit produce rezultate vizibile.
• Orașul are nevoie de o poveste comună. Autorii studiului concluzionează că Bucureștiul trebuie să își construiască o identitate care să îi unească pe locuitori dincolo de diferențele dintre cartiere, generații sau categorii sociale, pornind de la ceea ce îi aduce împreună și nu de la ceea ce îi separă.

Studiul integral poate fi consultat AICI.