Statul a cheltuit un sfert din PIB-ul României pe achiziții publice. Cei mai mulți bani publici merg pe achiziții medicale și pe lucrări de construcții

calculator calcule bani criza economie grafic contabil pexels sursa foto: Pexels

Achizițiile publice din România au atins în 2019 un nivel record de 49 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape un sfert din Produsul Intern Brut al României din acest an. Procentul a scăzut la 17% anul trecut, respectiv 36,5 miliarde euro. Statul a cheltuit cei mai mulți bani publici pe achiziții medicale, precum echipamente sau produse farmaceutice și pe lucrări de construcții, se arată în raportul „Achiziţii publice 2019- 2020” publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Spre comparație, în anii 2009-2010, România cheltuia doar 8% din Produsul Intern Brut pe achiziții publice.

Evoluția proporționalității PIB ca procent din valoarea totală a achizițiilor publice, 2009-2020

În materie de cheltuieli, cei mai mulți bani au mers către echipamente medicale, produse farmaceutice și produse de îngrijire personală, respectiv 23,6 miliarde euro în 2019 și 15 miliarde euro în 2020.

Pe achiziții publice de lucrări de construcții, statul a cheltuit 12,8 miliarde euro în 2019 și 10,4 miliarde euro în 2020.

În top trei cheltuieli au intrat echipamentele de transport și produsele auxiliare pentru transport în 2019, cu 2,1 miliarde euro, și serviciile privind industria petrolului și a gazelor, în 2020, cu 3 miliarde euro.

În timp, statul a început să facă din ce în ce mai multe achiziții pe principiul „cel mai bun raport calitate-preț”, însă procentul rămâne mic, de numai 14% din valoarea tuturor achizițiilor în 2020 (17% în 2019), în timp ce pe principiul „prețul cel mai scăzut” sunt realizate 86% dintre achizițiile publice din România.

Turcia este țara care a câștigat cele mai multe contracte de achiziții publice din România, în 2019, cu o valoare totală de 2,4 miliarde euro. SUA se regăsesc pe locul doi, cu achiziții de 561 milioane de euro, urmate de Italia, cu achiziții de 527 milioane euro, Israel – 297 milioane euro și Cehia – 284 milioane euro.

În 2020, Italia a condus acest top, cu achiziții în valoare de 7,14 miliarde euro, urmată de Grecia – 2,7 miliarde euro, Coreea de Sud – 749 milioane euro, Franța – 673 milioane euro, Turcia – 458 milioane euro.

Top 20 cele mai mari valori ale achizițiilor

În Top 20 al actorilor privați cu cele mai mari valori ale achizițiilor, primul loc este ocupat de ALLIANCE HEALTHCARE ROMANIA – un distribuitor român de produse farmaceutice – cu un total aproximativ de 4 miliarde EUR din 4.350 de contracte semnate în cadrul sistemului de sănătate. Locurile II și III sunt ocupate de companiile farmaceutice românești: MEDIPLUS EXIM – în jur de 3,4 miliarde euro din 5.546 contracte de achiziții publice – și PHARMAFARM SRL cu aproximativ 3,1 miliarde euro din 2.372 contracte de achiziții publice cu spitale.

În total, valoarea contractelor câștigate de primii 50 de mari operatori privați care furnizează bunuri sau servicii reprezintă 53% din valoarea totală a contractelor de achiziții publice în 2019.

Primele 20 de autorități contractante din 2019 au fost în mare parte spitale.

Există două excepții – DELGAZ GRID și SECTORUL 6 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – ambele putând fi găsite în top 3 împreună cu Spital Univ. Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.

Primele 20 de autorități contractante au semnat contracte de achiziții publice în valoare de 45% din valoarea totală a pieței achizițiilor publice în 2019.

Primele 50 de autorități contractante au gestionat contracte în valoare de 62% din totalul pieței achizițiilor publice în 2019.

Provocările pieței achizițiilor

  • Instabilitate politică
  • Preponderența utilizării criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut”
  • Abordarea pasivă a instituțiilor publice implicate în procesul achizițiilor publice
  • Lipsa evaluării, analizei și a monitorizării calitative din partea ANAP
  • Abordarea conceptuală problematică a sistemului de achiziție electronică – SEAP
  • Digitalizarea incompletă a documentației și a procesului de achiziție
  • Nivel scăzut de cercetare/evaluare academică, independentă sau instituțională

 

sursa foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *