G4Media.ro

Spectacol de videomapping pe clădirea Operei Române din Timişoara, la 33 de…

Sursa foto: News.ro

Spectacol de videomapping pe clădirea Operei Române din Timişoara, la 33 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989

Un spectacol de videomapping a avut loc, marţi, pe clădirea Operei Române din Timişoara, simbol al evenimentelor din urmă cu 33 de ani. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul manifestărilor dedicate Revoluţiei din Decembrie 1989, iar mai multe personalităţi din viaţa publică au transmis mesaje video, transmite News.ro.

Spectacolul, care a purtat denumirea MAPPING’89, a fost regizat de Carmen Lidia Vidu. Evenimentul a fost despre cei care au făcut Revoluţia la Timişoara, în Decembrie 1989.

”După 33 de ani de când Timişoara a devenit primul oras liber de comunism, scandările Revoluţiei se aud din nou în Piaţa Victoriei, toate ca un singur glas”, a scris primarul Dominic Fritz, pe Facebook

MAPPING ‘89 a vorbit despre Revoluţie, oraş, comunism, comunitate, istorie, prin elemente de videoproiecţie arhitecturală, film grafic din bandă desenată, poezie, hărţi cu traseul revoluţionarilor şi fotografii din perioada 15-25 decembrie 1989 realizate în Timişoara.

Au fost transmise mesaje video de Ana Blandiana, Victor Rebengiuc, Florin Călinescu, Amalia Enache.

Materiale video au fost realizate în colaborare cu fotograful Revoluţiei, Constantin Duma, Memorialul Revoluţiei, Gabriela Schiderman, reMIND Mapping ’89, Ioana Satmari, Andrei Soare, Julien Javions, Ovidiu Rusu şi alţii, cu participarea Corului pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu”, dirijor: Maria Gyuris.

”20 Decembrie 1989 e ziua în care Revoluţia s-a mutat din stradă în balconul Operei. În 20 Decembrie 1989 s-a înfiinţat primul partid politic – Frontul Democrat Român. 20 Decembrie 1989 a însemnat ieşirea întregului oraş în stradă. Toate marile întreprinderi s-au unit, iar mulţimea s-a revărsat pe străzi. Oamenii s-au îndreptat spre Comitetul Judeţean pentru a dialoga cu autorităţile. Fiindcă, din balconul Operei, Timişoara a fost declarată oraş liber de comunism”, au transmis organizatorii.

”Prin materialele de arhivă videoproiectate pe faţada Operei şi pe pavimentul din faţa ei, MAPPING ‘89 încearcă să refacă vizual şi sonor atmosfera Revoluţiei din Timişoara. Am căutat în arhivele oficiale şi cele personale filmările care au ca „personaj central” Balconul Operei Române din Timişoara, astfel încât publicul să poată retrăi sonor şi vizual acele momente din 1989, la modul cel mai autentic. Am apelat la arta video stradală astfel încât să ajungem şi la un public tânăr. Revoluţia e deja o temă de lucru pentru mine. În 2020 am regizat, la Teatrul Naţional “I. L. Caragiale” din Bucureşti, spectacolul Jurnal de România. 1989, apoi filmul Jurnalul unei Revoluţii. Spectacolul de teatru a câştigat premiul UNITER pentru Regie, în 2021. Regret că cei care au ieşit în stradă, cei care şi-au pierdut copiii, mama sau tatăl la Revoluţie trebuie să suporte batjocura celor care spun că revolta lor nu a contat, că jocurile au fost făcute, că loviluţie, că lovitură de stat… Am tot respectul pentru cei care au ieşit la Revoluţie în stradă. Ei au schimbat România, o ţară care acum e membră NATO şi UE. Libertatea mea le-o datorez lor. A fost Revoluţie şi eu sunt un om liber fiindcă poporul român a avut curaj şi a ieşit în stradă”, a declarat regizoarea Carmen Lidia Vidu.

sursa: News.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. Trebuiau sa faca un videomapping si pe catedrala, sa proiecteze niste manifestanti incercand sa se adaposteasca de gloante, batand cu pumnii in usile inchise. Si un videomapping cu sange pe treptele catedralei. Si cei care au tras, si cei care au blocat usa raman nepedepsiti.

  2. Moare si spiritul civic, moare si presa libera. La 33 de ani de la 89 nu mai vezi aproape nici o stire despre ce s-a intamplat atunci. Macar pentru ca au murit niste oameni, care au crezut in mai bine, ar trebui sa nu uitam.

  3. Dacă „justiţia pentru oameni” nu a făcut de 33 de ani lumină în Dosarul Revoluţiei, să dăm prostimii nişte show-uri cu luminiţe colorate, poate mai uită ce colonie bananieră eşuată am ajuns. Pe banii fraierilor, logic. Într-o societate cu adevărat liberă, presa i-ar fi luat cu vidanja pe securiştii din „justiţie pentru oameni” care mint poporul de 33 de ani. Dar România nu este o ţară liberă şi presa pute ori a bani murdari, ori a securism, ori a ambele. Deşi… e mult spus „presă”. România Specialilor din 2022 este mai gri şi mai întunecoasă decât România din 1989. În 1989 aveam doar doi ceauşeşti, acum avem câteva zeci de mii.

    COMEMORAREA REVOLUŢIEI DIN 1989 NU ESTE UN PRILEJ DE SĂRBĂTOARE, ESTE MOMENT DE DUREROASĂ RUŞINE, PENTRU CEI CE ÎNCĂ MAI AU OBRAZ.

  4. In loc de termenul „spectacol” ar fi fost mai potrivit sa se specifice „crimele si ororile facute de armata romana, alias junta militaro-mafiota”.
    Junta, care si-a luat tara asta pe persoana fizica si o abuzeaza de 33 de ani, jefunind-o bestial, in fel si chip.