Home » Articole » Spania va demola monumentul dedicat legionarilor români Ion Moța și Vasile Marin de la Majadahonda / Potrivit autorităților spaniole, Garda de Fier a fost „o organizație cu ideologie fascistă, ultranaționalistă și antisemită”

Spania va demola monumentul dedicat legionarilor români Ion Moța și Vasile Marin de la Majadahonda / Potrivit autorităților spaniole, Garda de Fier a fost „o organizație cu ideologie fascistă, ultranaționalistă și antisemită”

788
Spania va demola monumentul dedicat legionarilor români Ion Moța și Vasile Marin de la Majadahonda / Potrivit autorităților spaniole, Garda de Fier a fost „o organizație cu ideologie fascistă, ultranaționalistă și antisemită”
Sursă foto: Info Majadahonda
Ascultă articolul

Ministrul spaniol al ”Politicilor teritoriale și al memoriei democratice”, Ángel Víctor Torres, a anunțat că a inclus monumentului dedicat românilor căzuți la Majadahonda în catalogul simbolurilor contrare Memoriei Democratice. Acesta va fi demolat, notează Noticias de Majadahonda.

Această măsură include alte trei vestigii ale regimului franquist din Tenerife, Murcia și Almería.

- articolul continuă mai jos -

„Îndepărtarea acestor vestigii este un act de demnitate democratică și o garanție că noile generații nu vor moșteni spații publice dominate de exaltarea urii și a dictaturii”, a afirmat ministrul.

Monumentul a fost inaugurat în 1970 pentru a-i omagia pe Ion Moța și Vasile Marín, lideri ai Gărzii de Fier române, decedați în 1937 în timp ce luptau alături de trupele franquiste.

”O organizație cu ideologie fascistă, ultranaționalistă și antisemită”

Potrivit Ministerului, Garda de Fier a constituit „o organizație cu ideologie fascistă, ultranaționalistă și antisemită, colaboratoare a regimului nazist și responsabilă de persecuția și violența împotriva minorităților și a oponenților politici din România”.

Comisia tehnică de experți a confirmat că monumentul „reprezintă o glorificare a fascismului european și a franquismului” și că, timp de decenii, a fost un loc de adunare pentru grupuri de extremă dreaptă.

Hotărârile au fost adoptate în urma analizei efectuate de Comisia tehnică de experți, prevăzută în Decretul regal 1040/25.

Ministerul a precizat că continuă să lucreze la studierea altor vestigii și că sunt în curs procedurile referitoare la Crucea Eroilor din Cáceres și la Monumentul dedicat victimelor navei „Crucero Baleares”, din Palma.

Pe lângă monumentul din Majadahonda, Ministerul a inclus în catalog alte trei vestigii. Monumentul Victoriei din Santa Cruz de Tenerife, cunoscut popular sub numele de „Monumentul lui Franco” și inaugurat în 1964 pentru a comemora victoria taberei rebele, este unul dintre acestea.

Consiliul Patrimoniului Cultural din Insulele Canare respinsese deja declararea acestuia ca Bun de Interes Cultural, considerând că „nu există suficiente valori patrimoniale care să justifice conservarea unui monument al cărui scop esențial este glorificarea dictaturii”.

Un subiect sensibil în Spania

În Spania, dezbaterea privind monumentele legate de Războiul Civil Spaniol și regimul Franco este una tensionată. În ultimii ani, mai multe monumente și simboluri au fost scoase sau modificate, în cadrul unui proces complex de reinterpretare a trecutului dictatorial.

Monumentul din Majadahonda a fost construit de comunități de exilați români și a fost susținut de organizații românești din diaspora. De-a lungul timpului, a fost atât loc de comemorare pentru susținători, cât și subiect de dispute politice.

Legionarii români, primiți cu brațele deschise de Franco

În 1939, după încheierea Războiului Civil Spaniol, unii legionari români care au luptat în Spania de partea lui Franco au rămas în exil și s-au stabilit în diverse orașe din țară. Relația legionarilor români cu Franco a fost una strânsă și în următorii ani, când mulți dintre ei au fugit în Spania de teama comuniștilor.

De altfel, unul dintre liderii Mișcării Legionare, Horia Sima, s-a relocat în Spania după Al Doilea Război Mondial. A fost protejat de Franco, la fel ca alți camarazi ai săi, și a continuat să conducă organizația din exil. Sima a și murit în Spania în 1993, la Madrid, la vârsta de 86 de ani.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole