Eurobarometru: Adolescenții români petrec mai mult timp în fața ecranelor decât media UE / Părinții spun că dialogul este cea mai eficientă metodă de protecție în mediul online

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Adolescenții din Uniunea Europeană petrec, în medie, 4,5 ore pe zi în fața ecranelor în timpul săptămânii și 6,1 ore în weekend, iar cei care au început să folosească rețelele sociale înainte de vârsta de 10 ani ajung să petreacă aproape două ore în plus online în fiecare zi, comparativ cu cei care și-au creat primul cont după 15 ani. În România, timpul petrecut în fața ecranelor în weekend depășește media europeană și ajunge la 6,7 ore pe zi, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor.

Una dintre concluziile principale ale cercetării este că utilizarea timpurie a rețelelor sociale este asociată cu un timp mai mare petrecut în fața ecranelor, iar adolescenții care folosesc dispozitivele mai multe ore pe zi raportează mai frecvent simptome precum oboseală, dificultăți de concentrare sau probleme cu somnul. În același timp, raportul subliniază că rețelele sociale nu sunt percepute exclusiv ca un risc, ci au și beneficii importante pentru tineri.

România, peste media europeană la timpul petrecut în fața ecranelor

În weekend, adolescenții români petrec în medie 6,7 ore pe zi folosind telefoane, tablete, calculatoare sau console de jocuri, comparativ cu 6,1 ore, media Uniunii Europene. La nivel european, timpul petrecut în fața ecranelor variază de la 4,3 ore în Cipru la 7,3 ore în Suedia.

Raportul mai arată că adolescenții care și-au creat conturi pe rețelele sociale înainte de împlinirea vârstei de 10 ani petrec, în medie, cu 1,8 ore mai mult pe zi în fața ecranelor decât cei care au început să folosească platformele sociale după vârsta de 15 ani.

In medie, adolescentii pentrec intre doua si trei ore pe fiecare tip de ecran, folosirea retelelor sociale avand insa cel mai mare timp alocat.

Sursa foto: Comisia Europeană

Adolescenții și părinții privesc diferit rețelele sociale

Percepțiile asupra impactului rețelelor sociale diferă considerabil între generații.

Aproape jumătate dintre adolescenți (48%) consideră că rețelele sociale au un impact pozitiv asupra vieții lor, în timp ce doar 21% dintre părinți împărtășesc această opinie. În schimb, părinții sunt mai înclinați să considere că efectele sunt predominant negative.

Totuși, majoritatea adolescenților spun că platformele îi ajută să păstreze legătura cu prietenii și familia, să descopere informații noi, să învețe lucruri utile, să își exprime opiniile și să își îmbunătățească starea de spirit.

Raportul subliniază că părinții tind să se concentreze asupra riscurilor, în timp ce adolescenții percep mai puternic beneficiile, ceea ce explică diferențele de opinie dintre cele două categorii.

Discursul instigator la ură și standardele nerealiste, printre principalele riscuri

Întrebați ce tip de conținut i-a afectat cel mai mult, adolescenții au indicat discursul instigator la ură (25%), promovarea produselor nesănătoase, precum alcoolul sau alimentele bogate în zahăr și grăsimi (25%), presiunea de a cumpăra anumite produse sau de a avea un anumit aspect fizic (24%), precum și promovarea unor standarde corporale nerealiste (21%).

Aproximativ o treime dintre adolescenți declară că, în ultima lună, au avut simptome precum oboseală oculară, dureri de cap, dificultăți de concentrare, oboseală generală sau tulburări de somn. Aceste probleme sunt semnificativ mai frecvente în rândul celor care petrec mai mult timp în fața ecranelor.

În același timp, aproape unul din trei adolescenți afirmă că s-a simțit stresat, trist sau exclus social din cauza experiențelor trăite pe rețelele sociale.

Dialogul, principala metodă prin care părinții încearcă să își protejeze copiii

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că părinții europeni nu se bazează în primul rând pe aplicații de control parental sau pe restricții tehnice, ci pe comunicarea cu propriii copii.

Potrivit raportului, strategia utilizată cel mai frecvent este discutarea activității din mediul online și a riscurilor pe care le presupun rețelele sociale. Aceasta este urmată de stabilirea unor reguli privind timpul petrecut în fața ecranelor și de monitorizarea activității online. Instrumentele tehnice de control parental sunt folosite mai rar și, în general, ca metodă complementară.

Autorii studiului descriu această abordare drept una „multifațetată”, în care părinții combină mai multe metode de protecție, fără a considera că una singură este suficientă.

Raportul mai arată că 55% dintre părinții europeni au fost îngrijorați că propriul copil a avut o experiență negativă în mediul online, iar în aproximativ o treime dintre cazuri au aflat acest lucru direct de la copil, ceea ce evidențiază importanța unei relații bazate pe încredere și comunicare.

În România, discuțiile dintre părinți și copii despre utilizarea rețelelor sociale sunt printre cele mai frecvente din Uniunea Europeană, ceea ce indică faptul că familiile se bazează într-o măsură mai mare pe dialog decât exclusiv pe măsuri restrictive.

România, aproape de media europeană în ceea ce privește îngrijorările părinților

În România, 40% dintre părinți consideră că propriii copii petrec prea mult timp pe rețelele sociale, comparativ cu 44%, media Uniunii Europene. În același timp, 44% dintre părinții români apreciază că timpul petrecut online de copii este unul normal.

De asemenea, 31% dintre părinții români spun că sunt îngrijorați de expunerea copiilor la conținut dăunător, un procent apropiat de media europeană, de 32%.

Atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, părinții sunt considerați principalii responsabili pentru protejarea bunăstării copiilor în mediul online, înaintea școlilor, autorităților publice sau companiilor care administrează platformele sociale.

Cum a fost realizat sondajul

Interviurile care au stat la baza acestui Eurobarometru au fost realizate între 30 martie și 16 aprilie 2026, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cercetarea a inclus 39.407 respondenți, dintre care 26.297 de adolescenți și 12.750 de părinți. În România au fost intervievați 1.042 de adolescenți și 500 de părinți.