Spania respinge creşterea „iraţională” a bugetului apărării propusă de secretarul general al NATO

 Premierul socialist spaniol Pedro Sanchez l-a informat pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre refuzul Spaniei de a se angaja la o creştere suplimentară a cheltuielilor pentru apărare şi a descris drept „iraţională şi contraproductivă” propunerea acestuia de creştere a bugetelor apărării la 5% din PIB, relatează joi agenţia de știri EFE.

Într-o scrisoare adresată lui Rutte, premierul Sanchez propune includerea unei formule mai „flexibile” în declaraţia care urmează să fie adoptată la summitul NATO ce va avea loc la Haga săptămâna viitoare, în sensul ca obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuielile militare să fie opţional sau Spania să fie exceptată de la implementarea acestuia, transmite Agerpres.

Sanchez explică în scrisoare că alocarea a 5% din PIB pentru bugetul apărării, chiar şi în formula propusă de Rutte, de 3,5% din PIB strict pentru apărare şi 1,5% din PIB pentru investiţii conexe, este incompatibilă cu nevoia de asigurare a finanţării altor cheltuieli necesare Spaniei şi afirmă dreptul legitim al fiecărui guvern de a face sau nu anumite „sacrificii”, precum creşterea impozitelor pentru clasa de mijloc sau reducerea serviciilor publice şi a asistenţei sociale.

Preşedintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianţei.

Prin urmare, secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianţei să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistenţă socială, a propus oficial ca liderii acestor state să accepte la summitul din 24-25 iunie creşterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura.

El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliaţii au stabilit să-şi crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmăreşte la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri anuale care să indice creşterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.

Secretarul general al NATO a susţinut că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare şi le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetăţeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor şi a le spune: avem societăţi bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acţionăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi ameninţaţi”, crede Mark Rutte.