Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Spania refuză să sprijine operațiunea militară americano-israeliană împotriva Iranului și se distanțează de poziția adoptată de Franța, Germania și Regatul Unit, care și-au exprimat disponibilitatea de a întreprinde chiar și „acțiuni ofensive proporționale” ca răspuns la atacurile Teheranului împotriva țărilor din Golful Persic și a Ciprului, scrie cotidianul El Pais.
„Fiecare țară își ia propriile decizii de politică externă. Spania are o poziție foarte clară: vocea Europei în acest moment trebuie să fie una de echilibru și moderație, lucrând pentru dezescaladare și o revenire la masa negocierilor”, a declarat luni ministrul de externe José Manuel Albares.
„O logică a violenței precum cea la care asistăm duce doar la o spirală de violență și acțiuni militare unilaterale în afara Cartei ONU, în afara oricărei acțiuni colective; nu are un obiectiv clar. Europa trebuie să apere dreptul internațional, dezescaladarea și negocierea”, a insistat el.
Ministrul a condamnat atacurile „absolut nejustificate” ale Iranului împotriva țărilor din Golful Persic și, în special, împotriva Ciprului, stat membru al UE care deține în prezent președinția rotativă a Uniunii, căreia i-a transmis „sprijin și solidaritate deplină”.
El a optat însă pentru un răspuns diplomatic la aceste agresiuni: l-a convocat pe ambasadorul iranian la Madrid, Reza Zabib, și i-a transmis „respingerea și condamnarea” acestor atacuri, cerând încetarea imediată a acestora și amintindu-i că acestea pun în pericol și cei 30.000 de spanioli din regiune.
Refuzul Spaniei de a oferi sprijin militar pentru atacul împotriva Iranului a determinat Pentagonul să retragă o duzină de avioane cisternă KC-135 desfășurate la baza aeriană Morón de la Frontera (Sevilia) și, într-o măsură mai mică, la baza aeriană Rota (Cádiz), care au fost folosite pentru realimentarea bombardierelor de vânătoare în aer, așa cum a confirmat ministrul Apărării, Margarita Robles.
După ce a afirmat categoric că Spania nu a oferit nicio asistență pentru atacul împotriva Iranului, Robles a explicat că acordul de cooperare cu SUA, care servește drept cadru pentru prezența trupelor americane în Spania, „trebuie să funcționeze în cadrul dreptului internațional”. Ea a adăugat că ceea ce se întâmplă în prezent sunt acțiuni unilaterale, fără sprijinul unei organizații multilaterale precum ONU, NATO sau UE. „Bazele nu vor oferi sprijin dincolo de ceea ce este necesar din punct de vedere umanitar. Până când nu va exista o rezoluție, tratatul nu este aplicabil”, a insistat ea.
Robles a presupus că Washingtonul este conștient de această decizie spaniolă, motiv pentru care, așa cum a relatat El Independiente, aeronavele de realimentare de la Baza Aeriană Morón au fost mutate către alte baze din Germania și Franța în weekend. „Ceea ce este clar este că aeronavele cisternă nu au efectuat și nici nu aveau de gând să efectueze nicio operațiune de sprijin [pentru atacul asupra Iranului]. Probabil acesta este motivul pentru care armata americană a luat decizia suverană de a le muta către alte baze”, a concluzionat el.
Această poziție este în concordanță cu faptul că, așa cum a relatat EL PAÍS, două distrugătoare cu baza la baza navală Rota (Cádiz), USS Roosevelt și USS Bulkeley, sunt desfășurate în estul Mediteranei pentru a consolida apărarea Israelului împotriva atacurilor cu rachete balistice lansate de Iran. Spre deosebire de aeronave, navele pot petrece luni de zile departe de baza lor și pot primi ordine în timp ce se află pe mare, astfel încât Spania nu are puterea de a le veta.
În ceea ce privește situația celor peste o mie de militari spanioli desfășurați în regiune (aproape 700 în Liban, 275 în Irak și 150 în Turcia), ministrul a explicat că toți sunt în siguranță și au luat toate măsurile de precauție necesare.
Primul grup, parte a misiunii Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), a petrecut noaptea în buncăre, a adăugat ea, din cauza reluării ostilităților dintre Israel și miliția șiită Hezbollah, care a inclus un schimb de rachete și proiectile. Albares și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la extinderea războiului în Liban, ceea ce, în opinia sa, demonstrează că „acțiunea unilaterală întreprinsă sâmbătă are numeroase ramificații și consecințe greu de prevăzut”.
Ministrul de Externe a subliniat că siguranța celor 30.000 de spanioli din regiune este prioritatea sa și a promis sprijin celor blocați din cauza suspendărilor zborurilor pe aeroporturile cu trafic internațional intens, cum ar fi cele din Emiratele Arabe Unite. El a avertizat, însă, că spațiul aerian al majorității acestor țări este închis, ceea ce face imposibilă repatrierea aeriană în acest moment. În orice caz, el a subliniat că unitatea de criză activată la Ministerul de Externe va fi operațională 24 de ore pe zi „atâta timp cât va dura această situație, ceea ce pare să fie o perioadă destul de lungă”, a adăugat el.
Refuzul guvernului spaniol de a acorda acces la baze vine după ce Franța, Regatul Unit și Germania au deschis calea lansării unor „acțiuni defensive proporționale” împotriva Iranului pentru a-și proteja interesele în Orientul Mijlociu. Liderii celor trei țări europene au avertizat regimul iranian să înceteze „atacurile nediscriminatorii” în regiune și au convenit să abordeze această amenințare în coordonare cu Statele Unite.
Spania o miz33rie !