Comitetul de Miniștri ai Consiliul Europei avertizează România: problemele structurale în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități mintale rămân nerezolvate, progresele sunt lente / Spitalele sunt supraaglomerate, personalul puțin iar pacienții lipsiți de apărare 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un document aflat pe agenda Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, la reuniunea din 9–11 iunie 2026, arată că România continuă să fie monitorizată strict pentru modul în care aplică hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind protecția persoanelor cu dizabilități mintale. Este vorba de decizii luate în urma unor cauze importante, în care CEDO a găsit statul român vinovat pentru încălcări sistemice ale drepturilor fundamentale în spitalele de psihiatrie și instituțiile de asistență socială din România.

Începând cu 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a identificat probleme grave și recurente în aceste instituții. Este vorba de supraaglomerarea severă a unităților medicale, condiții de viață și îngrijire precare, lipsa tratamentului medical adecvat, reacții insuficiente ale sistemului judiciar în cazuri de abuz sau decese, internări nevoluntare fără garanții procedurale suficiente.

Planul de acțiune 2024–2029: implementare lentă

În urma deciziilor CEDO, autoritățile române au adoptat un Plan de acțiune 2024–2029, coordonat de un comitet interministerial, care ar trebui să corecteze deficiențele sistemice.

Evaluarea Consiliului Europei indică faptul că, la doi ani de la lansare, doar aproximativ 10% din măsuri au fost implementate.

Deși există o versiune revizuită în pregătire, adoptarea acesteia este întârziată de proceduri interne de avizare la nivel ministerial.

Situație critică în spitalele de psihiatrie

Documentul descrie o situație îngrijorătoare în instituțiile de psihiatrie și siguranță. Gradul de ocupare este, la nivel național, de 160%, ceea ce înseamnă supraaglomerare severă. Pacienții împart paturile din cauza lipsei de spațiu. De asemenea, au fost raportate condiții de viață precare și cazuri de izolare prelungită.

Iar personalul care ar trebui să aibă grijă de ei este subdimensionat. Deficitul de personal este de 30%, scrie în documentul CoE, cu  nevoia unei creșteri de 40% pentru funcționare adecvată. 

Există acuzații recente și credibile de rele tratamente din partea personalului auxiliar, iar investigațiile penale sunt adesea ineficiente, se menționează în documet.

Documentul subliniază și absența unor garanții adecvate pentru obținerea consimțământului informat și accesul limitat la asistență juridică sau mecanisme de plângere eficiente 

Toate aceste elemente sunt prezentate ca factori de risc sistemic pentru încălcarea drepturilor fundamentale.

Reforma capacității juridice și a sănătății mintale

Un progres important menționat în documente este  Legea nr. 140/2022, care a eliminat instituția punerii sub interdicție și a introdus un sistem de sprijin pentru persoanele vulnerabile.

Rămân, însă, alte capitole legislative care nu au fost acoperite. De exemplu, reevaluarea vechilor măsuri de tutelă nu este finalizată scrie în documentul Comitetului de Miniștri ai CoE. De asemenea, reforma Legii sănătății mintale nr. 487/2002 a fost amânată până în trimestrul II al anului 2027

Pe agenda Comitetului de Miniștri au ajuns și sesizări ale unor organizații neguvernamentale și de la care semnalează că reformele sunt în mare parte formale, fără impact real în sistem. Acestea reclamă persistența instituționalizării pe termen lung, dezvoltarea insuficientă a serviciilor comunitare, dificultăți în monitorizarea independentă a instituțiilor.

„Am am semnalat, împreună cu cei de la organizația Ceva de Spus, probleme sistemice persistente în spitalele de psihiatrie și în instituțiile rezidențiale, printre care: condiții inumane, supraaglomerare, izolare prelungită, violență din partea personalului, anchete ineficiente, obstrucționarea monitorizării, deficiențe în procedurile de internare și tratament involuntar, precum și lacune grave în materie de tutelă și reprezentare juridică”, spune pentru G4Media, Georgiana Pascu, cofondatoare Pledoarie pentru Demnitate – Centrul pentru Monitorizare si Justitie Sociala.

„Am solicitat Comitetului să ceară măsuri legislative, instituționale și de supraveghere mai ferme; mecanisme de plângere îmbunătățite; anchete independente; și o implementare mai rapidă a alternativelor de tip comunitar”, adaugă ea.

Concluzia Consiliului Europei

Deși sunt recunoscute anumite progrese administrative și investiții punctuale, Consiliului Europei concluzionează că problemele structurale rămân nerezolvate. De aceea, Comitetul a decis să ceară României adoptarea urgentă a planului de acțiune revizuit,măsuri concrete pentru reducerea supraaglomerării și eliminarea relelor tratamente. De asemenea, finalizarea reformei privind tutela și introducerea reprezentantului personal independent și accelerarea reformei legislative astfel încât internările și tratamentele să respecte voința și preferințele persoanei