Soldați ucraineni, acuzați de violențe împotriva rușilor capturați. Cum vor fi pedepsiți?

Misiunea Națiunilor Unite de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a afirmat recent că există informații „credibile” cu privire la maltratarea prizonierilor ruși de către trupele ucrainene în timpul războiului. Referindu-se la aceste dezvăluiri, comentatorii americani se întreabă dacă ucrainenii vor fi pedepsiți pentru încălcările drepturilor prizonierilor de război și dacă aceste incidente ar putea influența negativ reputația Ucrainei, slăbind suportul de care se bucură Kievul în prezent printre occidentali?

ONU: Informații credibile

Matilda Bogner, șefa Misiunii Națiunilor Unite de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, a spus recent că există „informații credibile” cu privire la maltratarea prizonierilor ruși de către trupele ucrainene. „În ceea ce privește amploarea violențelor comise de către forțele ucrainene, deși aceasta este semnificativ mai mare în ceea ce privește acuzațiile împotriva forțelor ruse, documentăm și încălcări comise de forțele ucrainene,” a afirmat ea.

Comentariile șefei Misiunii Națiunilor Unite de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă care s-a concentrat pe „situația civililor din Ucraina.” Bogner a acuzat Rusia de multiple crime de război, inclusiv de atacarea premeditată a civililor, violarea femeilor și forțarea ucrainenilor să-și părăsească țara și să plece în Rusia. Reprezentanta ONU a fost întrebată și de violențele comise de soldații ucraineni împotriva prizonierilor de război ruși.

„Am primit informații credibile despre tortură, rele tratamente și detenție în regim care nu permite comunicarea de către forțele armate ucrainene a prizonierilor de război aparținând forțelor armate ruse și grupurilor armate afiliate,” a declarat Bogner săptămâna trecută.

„Tratamentul inuman” se aplică soldaților ruși capturați, deoarece aceștia sunt „constrânși să facă declarații, să-și ceară scuze și să facă mărturisiri, precum și alte forme de umilire.”

„Acest lucru încalcă regulile fundamentale ale dreptului internațional umanitar. Ucraina și Rusia trebuie să investigheze prompt și eficient toate acuzațiile de tortură și maltratare a prizonierilor de război,” a afirmat Bogner. „De asemenea, ele trebuie să controleze și să-și instruiască forțele în mod efectiv pentru a opri producerea oricărei violențe.”

„Cel mai bun mod de a pune capăt încălcărilor drepturilor omului pe care le-am documentat va fi să punem capăt ostilităților. Cu toate acestea, atât timp cât acestea sunt în desfășurare și atât timp cât durează, părțile trebuie, în desfășurarea operațiunilor, să aibă grijă constantă să evite populația civilă, civilii și bunurile civile și să se angajeze să protejeze fiecare femeie, bărbat și copil civil, precum și pe cei aflați în afara luptei care cad sub controlul lor,” a precizat Bogner.

Ziariștii de la The Hill au afirmat că Ucraina și Rusia au efectuat mai multe schimburi de prizonieri de-a lungul războiului, cu zeci de ucraineni și ruși trimiși înapoi la forțele lor.

Dezvăluiri șocante

Comisia ONU pentru Drepturile Omului a precizat într-un raport publicat la sfârșitul lunii martie că a analizat 45 de cazuri de rele tratamente și tortură la care au recurs civili, polițiști și membri ai forțelor teritoriale de apărare ale Ucrainei împotriva rușilor.

Un „număr mare” de videoclipuri pe care le-a analizat au documentat aceste violențe, cărora le-au căzut victime printre altele forțele pro-ruse, persoane acuzate de jafuri și persoane care au încălcat restricțiile de circulație în teritoriile controlate de Ucraina, se arată în raport.

Documentul își exprimă îngrijorarea cu privire la „abundența de videoclipuri disponibile public online care prezintă interogatorii de prizonieri de către forțele ucrainene după capturarea acestora. În videoclipuri, prizonierii sunt obligați să își ceară scuze poporului ucrainean, să-i critice pe proprii comandanți, să glorifice forțele armate ucrainene sau să ceară rudelor lor să pună capăt războiului.”

De asemenea, documentul menționează un moment în care un soldat rus capturat „a fost amenințat cu castrarea în fața camerei de televiziune.”

La rândul sau, New York Times a identificat utilizarea de către forțele ucrainene, în cel puțin două ocazii, a bombelor cu dispersie, interzise de legislația internațională. ONU a spus că Ucraina trebuie să investigheze aceste incidente pentru a se asigura că cei care au folosit aceste muniții sunt trași la răspundere.

Mai mult, BBC și New York Times au confirmat anterior și un videoclip care arată un soldat ucrainean executând un prizonier rus într-o locație la nord de orașul Dmytrivka. În videoclip, trei bărbați în haine de camuflaj – soldați ruși – pot fi văzuți zăcând morți lângă un al patrulea bărbat, a cărui jachetă este trasă peste cap și respiră greu.

„Este încă în viață,” spune un bărbat în înregistrarea video. „Filmează-i pe acești tâlhari. Uite, el este încă în viață. Gâfâie.”

Un soldat îl împușcă de două ori în cap pe bărbatul rănit care gâfâie. Rănitul continuă să se miște și este împușcat a treia oară, după care rămâne nemișcat. Un soldat se aude strigând strigând „Glorie Ucrainei!” la care o altă voce răspunde: „Glorie eroilor!” Înregistrarea se termină cu un bărbat care afirmă: „Nu veniți dracului în țara noastră.”

Soldații din videoclip poartă pe brațe culorile ucrainene – albastru și galben -, în timp ce bărbații de pe jos poartă banderole albe, culoarea trupelor rusești. La câțiva metri distanță de cadavre se află un vehicul de luptă de infanterie BMD-2 care este folosit de trupele aeopurtate rusești.

O altă problema reproșată ucrainenilor este aceea a prezentării prizonierilor de război ruși în fața camerelor de televiziune. În primele zile ale războiului, grupurile pentru drepturile omului au cerut de altfel Ucrainei să nu mai susțină conferințe de presă cu prizonierii ruși capturați și să le facă publice identitățile.

Practica însă continuă, zilele trecute fiind difuzată o înregistrare cu prizonieri ruși care susțin că comandanții lor au împușcat soldați răniți din propriile unități în loc să le ofere tratament medical.

Alte înregistrări video neconfirmate au ridicat și ele semne de întrebare cu privire la tratamentul de către Ucraina a prizonierilor de război ruși. De exemplu, un videoclip distribuit de Batlionul Azov a prezentat soldați ruși dezbrăcăți, doar în lenjerie intimă, cu mâinile legate la spate și cu ochii acoperiți. Ei au fost capturați în timpul unei operațiuni într-un sat de lângă Harkov și îngrămădiți în dube și camioane, a relatat Washington Post.

Aproximativ în aceeași perioadă, un videoclip care circula pe rețelele de socializare pro-ruse arată cum trei prizonieri ruși capturați sunt împușcați în picior de la mică distanța cu arme automate de către soldați ucraineni. Răniții sunt apoi întrebați despre activitatea militară rusă în zonă.

Bogner a spus că la momentul respectiv că ONU era „foarte îngrijorată” de filmare și că desfășoară o anchetă.

Ziarul german Bild a raportat și el că a „verificat cu atenție” videoclipul de pe rețelele de socializare media. Analiza a indicat că înregistrarea video prezintă atrocități comise de soldați obișnuiți ai armatei ucrainene și de militanți din Batalionul Azov.

Publicația a reușit să confirme locul și ora evenimentelor stabilite de analiști independenți – sâmbătă, 26 martie sau duminică, 27 martie în micul sat Malaya Rogan, la 3 km de Harkov. Autorul materialului, jurnalistul J. Röpke, a afirmat pe Twitter că a fost o adevărată „crimă de război” și nu o înscenare sau o încercare de dezinformare.

• Batalionul Azov, care are legături cu mișcări extremiste din Europa, luptă pentru Ucraina din 2014, fiind inclus în Garda Națională a Ucrainei. Prezența sa a fost folosită de președintele Putin ca bază pentru afirmațiile sale – neacoperite de dovezi – că guvernul ucrainean este condus de neo-naziști.

În urmă întâlnirilor cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, atât Rusia, cât și Ucraina au înființat un Birou Național de Informații pentru a aduna și a împărtăși informații despre „prizonierii de război, internații civili și persoanele dispărute și rănite,” potrivit The New Humanitarian.

Reacția oficialilor ucraineni la apariția înregistrărilor cu atrocități comise împotriva prizonierilor ruși a fost mixtă. Unele voci au susținut că clipurile au fost „înscenate” și „aranjate” în așa fel încât să afecteze negativ tabăra ucraineană si sa le compromita cauza. Alți oficiali, inclusiv consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski, au promis că vor ancheta violențele și că cei găsiți responsabili vor fi trași la răspundere.

De ce contează

Dacă se confirmă ca fiind autentice, materialele video și fotografice cu prizonierii de război ruși răniți, care sunt bătuți, torturați și executați în Ucraina sunt importante.

Nu doar pentru că ele vin în contextul în care Procurorul Tribunalului Penal Internațional (CPI) a anunțat marți trimiterea unei echipe de 42 de anchetatori și experți în Ucraina, cea mai mare misiune că număr de persoane trimisă vreodată, pentru a investiga crimele de război comise în timpul invaziei rusești sau că primul proces privind crime de război a început miercuri, cu Vadim Șișimarin, un soldat rus în vârstă de 21 de ani, acuzat pentru moartea unui bărbat de 62 de ani în nord-estul Ucrainei, la 28 februarie.

Maltratarea prizonierilor de război este percepută ca o practică violență și șocantă, care are darul de a provoca un val de indignare în rândul publicului și al cercurilor politice din diferite țări. Perpetuarea acestor practici sau lăsarea lor nepedepsită ar putea slabi suportul de care se bucură Kievul printre occidentali în acest moment.

Mai mult, deși media occidentală nu a insistat foarte mult pe incidentele în care victimele au fost soldați ruși, acestea ar putea fi folosite de propaganda de la Kremlin pentru a-și propaga teoriile despre „criminalii naziști” din Ucraina și despre campania violentă la care recurge Occidentul împotriva Moscovei. Rusia a vorbit constant despre faptul că este o victimă a acțiunilor SUA/NATO/UE în Ucraina.

Atrocitățile ar putea, de asemenea, să inflameze opinia publică din Rusia, alimentând sentimentele anti-ucrainene și oferindu-i președintelui Vladimir Putin un nou pretext pentru a-și justifica „operațiunea militară specială” de „denazificare” a Ucrainei.

În plus, crimele de război ar putea afecta reputația Ucrainei, care susține constant că se luptă pentru valorile europene. Referindu-se, de exemplu, la înregistrarea video în care prizonierii ruși sunt împușcați în picioare de către ucraineni, Washington Post a scris că „cruzimea flagrantă, metodică” surprinsă în videoclipuri „iese în evidență chiar și printre o serie întreagă de alte orori.”

Publicația a atras atenția asupra faptului că acțiunile din videoclip pot fi considerate „crime de război” conform normelor Convențiilor de la Geneva. Experții legali au afirmat de altfel că acțiunile părții ucrainene încalcă direct prevederile Convenției de la Geneva privind tratarea prizonierilor de război din 08/12/1949, Protocolul adițional nr. 1 la Convențiile de la Geneva privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale din 06/08/1977, Convenția ONU împotriva torturii și a altor tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante din 10/12/1984.

Curtea Penală Internațională de la Haga definește crimele de război drept „încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Aceste încălcări includ atacarea deliberată a civililor și atacarea țintelor militare legitime în care victimele civile ar fi „excesive,” au afirmat experții juridici. Acordurile sunt menite să îi protejeze pe cei care nu participă la lupte, cum ar fi civili, medici, soldați răniți și prizonieri de război.

Concluzie. Comunitatea internațională a fost șocată de atrocitățile comise de trupele ruse în Bucea și în alte localități din Ucraina, între care torturarea civililor, violarea femeilor, bombardarea zonelor rezidențiale etc.

Nu este de mirare că autoritățile ucrainene și occidentale au solicitat anchetarea tragediilor și tragerea la răspundere a celor vinovați, cu multe voci spunând că nu doar soldații ruși direct implicați trebuie aduși în fața justiției, ci și comandanții lor, precum și liderii politici și militari de la Moscova.

Un standard similar ar trebui să se aplice și soldaților ucraineni suspectați de crime de război și încălcări ale dreptului internațional, cred analiștii. Violențele împotriva prizonierilor de război sunt inacceptabile și trebuie pedepsite exemplar. Și nu este doar o chestiune de protejare a reputației Ucrainei și a imaginii sale de țară atacată care luptă pentru o cauză dreaptă împotriva agresorilor.

Doar demonstrând că își poate sancționa propriile greșeli, Ucraina va arată că este capabilă să îmbrățișeze valorile europene, că forțele sale sunt, așa cum îi prezintă presa occidentală, „războinici eroici” care luptă pentru libertate și democrație și că, spre deosebire de invadatorii ruși descriși ca brutali și inumani, ucrainenii respectă cu strictețe legile conflictului militar.

Surse: The Hill, The Guardian, BBC, National Post, Washington Post, New York Times, The New Humanitarian, Newsweek