Sociologul Barbu Mateescu: S-a ajuns la un punct critic în erodarea partidelor clasice PSD şi PNL / Oamenii care l-au votat pe Simion în turul doi au acelaşi profil cu cei care au votat Ponta în 2014 şi Năstase în 2004

Partidele clasice PSD şi PNL din România s-au erodat până au ajuns, azi, într-un punct literalmente critic, în care nu mai sunt deloc corelate cu electoratul, afirmă sociologul Barbu Mateescu pentru News.ro, într-un interviu în care oferă unele explicaţii ştiinţifice ale rezultatelor înregistrate la alegerile din noiembrie 2024 şi mai 2025. 

Semnele sunt peste tot şi trebuie doar văzute. E suficient să spunem că PSD a ratat de două ori consecutiv, în doar 6 luni, turul doi al alegerilor prezidenţiale şi a luat un scor minim istoric la parlamentare, iar în ambele rânduri de alegeri am avut în finala prezidenţială câte un candidat independent (în 18 mai, acesta a şi câştigat), din nou situaţie fără precedent în istoria alegerilor din România, transmite News.ro.

”S-a ajuns la un punct critic, apropo de erodarea partidelor clasice, adică PSD şi PNL. Dar în special la PSD a fost ceva senzaţional, pentru că au ratat de două ori în două alegeri consecutive, deci de două ori în şase luni, accesul în turul doi al alegerilor prezidenţiale, a doua oară având o candidatură comună cu PNL. Deci, hai să spunem aşa, o dată, în mod absolut ieşit din comun, se mai întâmplă. Dar să se întâmple de două ori înseamnă că e deja un semnal, apropo de continuarea unei erodări despre care eu tot vorbeam în interviurile pe care mi le-ai luat în ultimii 5 ani sau 10 ani. Vorbim despre această provocare pentru partidele clasice, să le zicem aşa. De asemenea, vorbim şi despre foarte, foarte multă nemulţumire. Oamenii care, de exemplu, l-au votat pe George Simion în turul doi au acelaşi profil cu oamenii care au votat Ponta în 2014 sau Năstase în 2004! E acelaşi profil din punct de vedere ocupaţional, din punct de vedere geografic, diferenţa semnificativă fiind că, de data aceasta, Simion nu a primit voturile vârstnicilor, dar a primit voturile diasporei. Dar vorbim despre acelaşi clivaj care a existat şi acum 10 ani, şi acum 20 de ani, atunci când se încheia ultimul mandat al unui preşedinte şi, practic, urma o resetare. Deci, România trebuia să aleagă noul drum pe care să meargă. Diferenţa faţă de acum 10 ani sau 20 de ani este că oamenii care azi sunt în acest profil sunt mult mai mobilizaţi, sunt mult mai nervoşi, sunt mult mai supăraţi şi sunt mai multe motive pentru care asta se întâmplă”, explică sociologul.

În acelaşi timp, în România se petrece un fenomen absolut spectaculos, arată sociologul. Studiile arată că publicul din Muntenia – excepţie face zona Ilfov-Bucureşti – şi Moldova trece printr-o schimbare radicală. Oamenii din aceste regiuni, care tradiţional sunt cele mai sărace din România, se radicalizează şi intră într-o etapă a contestării vehemente a statu quo-ului. Toate valorile şi instituţiile tradiţionale, la putere de sute de ani în aceste regiuni, sunt acum contestate, începând cu autoritatea Bisericii Ortodoxe şi până la mentalităţi de tipul „capul plecat sabia nu-l taie“. Este un semn bun, spune Barbu Mateescu. Întotdeauna, primul pas în evoluţie este contestarea. Acest lucru se întâmplă în Muntenia şi Moldova.

Sociologul explică și de ce teoriile conspirației și fake-news.urile au o trecere atât de mare în actuala societate.

”Ce sunt, până la urmă, informaţiile astea? Ca şi teoriile conspiraţiei, sunt mijloace de a te ţine extrem de alert! E un fel de instinct de supravieţuire supramobilizat. Chestia asta este foarte uşor de înţeles. Şi iarăşi revin la fenomenul global care are loc, apropo de revoluţia post-industrială pe care o trăim, care înseamnă schimbări tehnologice, culturale, înseamnă schimbări apropo de familie, înseamnă schimbări apropo de modul în care oamenii îşi petrec timpul liber. Sunt nişte elemente care, chiar dacă nu ai neapărat ceva de ales în sensul ăsta, te lasă mult mai puţin pregătit pentru aşa ceva. Şi un lucru foarte important în context este mărimea localităţii! Scorurile lui Georgescu, scorurile lui Simion şi în turul unu, şi în turul doi sunt invers proporţionale cu mărimea localităţii. Cu cât comuna este mai mică, cu cât oraşul este mai mic, cu atât viaţa a fost şi este mai aşezată, mai liniştită. Sunt mai puţine variabile cu care trebuie să jonglezi. Îi cunoşti pe aproape toţi oamenii, viaţa are alt ritm, mobilitatea este de altă factură, viaţa economică este mult mai lentă, schimbările sunt mult mai puţine. Şi atunci, într-o astfel de lume, când vin schimbări, ele sunt cutremurătoare! E un pic mai uşor dacă te naşti sau trăieşti într-un oraş mare, unde, în modul cel mai brut spus, cantitatea de informaţii de care te loveşti în fiecare zi este mai mare. Şi toate aceste psihoze, ca şi teoriile conspiraţiei, sunt mijloace ale sinelui, ca să încerc să intru un pic în terenul psihologiei, de a te ţine extrem de alert, extrem de atent, pentru că într-adevăr nu ştii ce o să se întâmple. Într-adevăr, schimbările sunt foarte rapide, nu ai pregătirea, nu ai exerciţiul să te adaptezi la ele. Acum, legat de influenţa Rusiei, nu sunt genul de om care să poată să vorbească despre asta, pentru că nu am informaţii, dar un lucru pe care îl ştiu ascultând ce au spus în spaţiul public oameni care se pricep mai mult decât mine este că se lucrează cu materialul clientului. Deci, Rusia nu poate să genereze nişte lucruri de la zero, ea poate folosi doar ceea ce există deja în societate”, spune Barbu Mateescu.